Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că o eventuală organizare a alegerilor în Ucraina depinde de un armistițiu de două-trei luni cu Rusia, condiție propusă de Statele Unite. Zelenski susține că, pentru a putea organiza alegeri în condiții de garanție a securității, războiul trebuie să înceteze mai întâi.

Posibilitatea alegerilor și condițiile solicitate de Zelenski

Zelenski a declarat că ar fi dispus să organizeze alegeri “cât mai repede posibil”, dar subliniază necesitatea unui armistițiu de câteva luni, propus de Donald Trump pentru ca acest lucru să fie realizabil. El a explicat că pentru a organiza și a avea asigurări de securitate, Ucraina are nevoie de garanții imediate.

Președintele ucrainean consideră că cel mai bun mod de a face aceste alegeri într-un termen scurt este prin încheierea unui armistițiu de către Rusia, dacă liderul american Trump are influență asupra președintelui rus Vladimir Putin. Zelenski a spus că, dacă Trump “îl împinge pe Putin” să accepte un armistițiu de două sau trei luni, Ucraina va organiza alegeri.

Detalii despre poziția lui Zelenski în contextul internațional

În cadrul aceluiași interviu, Zelenski a afirmat că Donald Trump dorește un acord de pace “deodată”, fiind atras de ideea de a rezolva totul într-un pachet mare, similar cu modul în care a abordat alte proiecte legislative.

Președintele ucrainean a menționat că există sugestii din partea SUA că Ucraina ar putea face compromisuri pentru a încheia conflictul, însă a punctat că Ucraina a făcut deja “multe compromisuri” și nu poate uita câți oameni au fost uciși în război. Zelenski a acuzat Rusia că nu vrea să pună capăt războiului și că ar trebui exercitate presiuni suplimentare asupra Moscovei.

El a mai declarat că Putin și Rusia nu par interesați de încheierea conflictului, iar situația necesită o presiune mai mare, considerând că “nu există semne reale de disponibilitate pentru negocieri serioase din partea Rusiei”.

Reacții și perspective din cadrul conferinței despre încheierea războiului

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a anunțat că discuțiile de pace continuă, urmând o a treia rundă programată la Geneva, după primele două runde de la Abu Dhabi. Sybiha a spus că negocierile “avansează”, dar că există trei puncte din planul de 20 de puncte pentru încetarea războiului la care încă persistă dezacorduri.

El a subliniat importanța aplicării presiunii asupra Rusiei pentru a avansa cu negocierile, menționând că “fără Trump, este nerealist să punem capăt războiului”. În același context, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a spus că este nevoie să continue presiunea și sancțiunile asupra Rusiei, în timp ce se promovează o redresare a relațiilor cu SUA.

Reacții politice și implicații ale pozițiilor internaționale

Președintele francez Emmanuel Macron a explicat razões pentru care statele europene nu pot trimite trupe în Ucraina până la un acord de pace și a invocat drumul lung al procesului european, precum și lipsa de dovezi că Rusia este serioasă în negocieri. Macron a pledat pentru reorganizarea arhitecturii de securitate a Europei, afirmând că actuala structură, concepută în timpul Războiului Rece, nu mai răspunde provocărilor moderne.

In cadrul discursului său la Munchen, Macron a subliniat necesitatea ca Europa să “arată un angajament ferm de a-și apăra propriile interese”, inclusiv eliminarea tarifelor nejustificate și respingerea revendicărilor teritoriale nejustificate. El a și vorbit despre proiecte comune de apărare și despre creșterea rolului Europei în NATO, susținând ideea de o Europă care să fie mai independentă și mai influentă pe scena internațională.

Președintele francez a atras atenția asupra faptului că Europa trebuie să “fie parte din conversație” în procesul decizional privind Ucraina și va continua eforturile pentru a sprijini țara în rezistența sa. În același timp, Macron a reiterat că soluția nu presupune cedări din partea Ucrainei, iar în condițiile în care Moscova este mai izolată și dependentă de China, prioritar rămâne asigurarea continuității rezistenței ucrainene.

Perspectiva liderilor europeni și strategia de securitate

Pe scena internațională, liderii europeni și-au reafirmat angajamentul față de securitatea Ucrainei, dar au subliniat și nevoia de ei înșiși de a-și reconstrui arhitectura de apărare. Maia Sandu a accentuat難 elementele războiului hibrid, în special războiul cognitiv și propaganda rusă, ca fiind cele mai dificil de gestionat.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a menționat eforturile UE de a considera Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran drept organizație teroristă, având în vedere recentele proteste de masă din Iran și colaborarea Rusiei cu Teheranul. În aceeași sesiune, oficiali europeni, precum Macron și alții, au discutat despre necesitatea unor reforme de securitate și despre consolidarea relațiilor transatlantice.

Secretarul NATO, Mark Rutte, a anunțat că în următorii ani organizația va fi condusă tot mai mult de Europa, fapt încurajat de creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre și de o cooperare mai strânsă cu SUA. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a afirmat că Statele Unite rămân angajate în susținerea europeană, dar subliniază că trebuie crescută autosuficiența europeană în domeniul apărării.

Președintele Germaniei, Friedrich Merz, a avertizat asupra unei noi “epoci de putere” și a unui “nou fel de politică a marilor puteri”, afirmând că lumea este în plină schimbare, iar Europa trebuie să fie pregătită să gestioneze această realitate. El a mai spus că războiul va înceta doar atunci când Rusia va fi “epuizată”, atât din punct de vedere economic, cât și militar, ceea ce se consideră un proces în desfășurare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat angajamentul Uniunii față de Ucraina, susținând că UE contribuie la stabilitatea și reconstrucția țării, implementând un “Cadru comun pentru Prosperitate”, în timp ce continuă să crească sancțiunile împotriva Rusiei.

Ziua de vineri a Conferinței de Securitate de la Munchen a adus în prim-plan discuții privind evoluția conflictului din Ucraina, strategii de consolidare a apărării europene și menținerea unității transatlantice în fața noilor provocări geopolitice.