Premierul României, Ilie Bolojan, a admis că țara va traversa o perioadă de contracție economică, cauzată de măsurile de ajustare a deficitului bugetar. El a estimat că această scădere va dura între unul și trei trimestre, subliniind că nu este previzionată o recesiune și că impactul ar trebui să fie limitat în timp.

Contracția economică și măsurile bugetare

Bolojan a afirmat că revenirea economică depinde de capacitatea statului de a corecta dezechilibrele fiscale și de a limita cheltuielile publice. El a menționat că guvernul a încercat să mențină cheltuielile, dar că ajustările vor implica o reducere a deficitului bugetar.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind reducerea deficitului și măsurile fiscale necesare pentru stabilizarea finanțelor publice.

Reacții la acuzațiile ICCJ privind presiuni asupra CCR

Premierul a explicat că a informat Curtea Constituțională despre riscul pierderii fondurilor europene, ca urmare a amânării deciziei referitoare la pensiile magistraților. El a subliniat că nu a cerut instanței o anumită sentință, ci a dorit să se cunoască implicațiile amânării, pentru a evita eventuale responsabilități dacă fondurile vor fi pierdute.

Bolojan a precizat că pierderea celor 231 milioane de euro ar afecta proiecte importante, inclusiv spitale, și că comunicarea s-a făcut pentru a oferi Curții toate informațiile relevante despre efectele deciziei.

ICCJ a răspuns printr-un comunicat oficial, demonstrând nemulțumirea față de aceste afirmații. Instanța a subliniat că dialogul între autorități nu trebuie să devină presiune și a cerut Guvernului să reitereze public angajamentul față de independența justiției. Acest organism a adăugat că orice ingerință în activitatea instanței constituie o încălcare a principiilor statului de drept.

Injustiții sociale și pensii nesustenabile

Premierul a atras atenția asupra inechităților din sistemul de pensii, evidențiind diferențele majore între pensiile acordate pentru salarii similare. El a menționat că pensiile la nivelul ultimului salariu, precum și pensionările la vârste cuprinse între 48 și 52 de ani, sunt percepute ca nedrepte de către cetățeni și trebuie corectate.

Lipsa acțiunii în această direcție riscă să afecteze încrederea populației în sistemul de justiție și politică, iar efectele vor fi vizibile la alegerile din 2028.

În concluzie, declarațiile oficiale arată preocupări legate de stabilitatea fiscală și socială, precum și despre autonomia instituțiilor judiciare în contextul riscurilor financiare.