Moțiuni de cenzură respinse în Senat. Ultima, vizând ministrul Apărării, a fost respinsă cu majoritate

În ședința de luni a Senatului, trei moțiuni de cenzură depuse de opoziție au fost dezbătute și supuse votului, cu rezultatul respingerii acestora. Moțiunea referitoare la activitatea ministrului Apărării, Radu Miruță, a fost respinsă cu 44 voturi „pentru” și 73 „împotrivă”.

Moțiunea împotriva lui Radu Miruță, vira de opoziție, respinsă de majoritate

Moțiunea critică atribuțiile ministrului Apărării, întrucât susține că declarațiile sale despre Groenlanda și posibile misiuni militare în această regiune sunt false și lipsite de analiza strategică corectă. Inițiatorii moțiunii consideră că afirmațiile lui Miruță sunt „lipsite de fond și de suport factual”.

Rezultatul votului a fost de 44 de senatori pentru, 73 împotrivă, și doi abțineri.

Cedare la presiunea opoziției. Primele două moțiuni, respinse cu ușurință

Moțiunea privind activitatea ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, a fost respinsă cu 44 voturi „pentru”, 74 „împotrivă” și două abțineri. Aceasta se referea la situația elevilor și studenților, criticând deciziile recente ale Ministerului și impactul asupra sprijinului financiar.

O a doua moțiune, legată de modul în care Guvernul a negociat și gestionat Acordul UE–Mercosur, a fost respinsă cu 38 voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 25 de abțineri.

Votul final și reacțiile din Parlament

După dezbateri, în plenul Senatului s-a trecut la votarea celor trei moțiuni, toate fiind respinse, semnalândul o poziție fermă a majorității față de inițiativele opoziției.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis un mesaj coaliției, solicitând respingerea unită a moțiunilor. În discursurile din plen, senatorii din opoziție au criticat deciziile guvernamentale și au acuzat lipsa de transparență și timp pentru analiză în cazul acordului comercial și a politicilor din domeniul apărării și educației.

Intervenții în plen despre Acordul UE–Mercosur

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că moțiunea despre Acordul UE–Mercosur se bazează pe premise false, susținând că procesul de negociere a fost inițiat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și că a fost realizat cu transparență.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a contracarat criticile, afirmând că acordul aduce beneficii pentru economia românească. El a prezentat date despre exporturi, taxe și garanții pentru agricultură, subliniind faptul că negocierile durau de peste 20 de ani.

Reacții și declarații ale oficialilor

Premierul Bolojan a declarat că decizia de aderare la acord a fost luată în mod transparent și legal, contrazicând afirmațiile opoziției despre un mandat „clandestin”. El a accentuat că nu s-a luat nicio decizie secretă și că procesul european a fost unul lung, început cu ani înainte.

Irineu Darău a explicat avantajele pentru industria auto, telecomunicații și agricultură, menționând limitele stabilite pentru importuri și garanțiile de protecție pentru produsele românești.

În intervenția sa, senatorul Daniel Zamfir a criticat modul în care Guvernul a gestionat aprobarea și reprezentarea României în cadrul negocierilor Mercosur, acuzând că deciziile au fost luate unilateral, încalcând legile și procedurile naționale.

Rezumatul vieții politice din plenul Senatului

Voturile din plenul Senatului au demonstrat o respingere categorică a inițiativelor Opoziției, confirmând sprijinul majorității pentru actuala conducere. Moțiunile puse la vot au vizat subiecte sensibile, precum politica de apărare, sistemul educațional și acordul comercial internațional cu Mercosur.

Inițiatorii moțiunilor au criticat deciziile guvernamentale și au susținut că cele trei inițiative reflectă o dezbatere lipsită de fundament și bazată pe informații incomplete.