România contribuie la creșterea costurilor energiei și a transporturilor din cauza politicilor fiscale și a taxelor ridicate, ceea ce afectează competitivitatea industrială și crește inflația, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Impactul politicilor fiscale asupra prețurilor energiei

Taxele și accizele aplicate carburantului, electricității și gazului naturale cresc prețurile energiei, ceea ce face ca producția industrială să devină necompetitivă în Europa. Aceste măsuri au transformat infrastructura energetică într-un instrument de colectare fiscală, reducând posibilitățile de investiții și provocând relocări industriale spre alte regiuni precum Statele Unite, Orientul Mijlociu sau Asia.

Costul energiei pentru industriile de bază

Dumitru Chisăliță afirmă că energia reprezintă între 20% și 50% din costurile celor mai importante industrii. Taxele excesive determinăîntârzierea sau blocarea investițiilor și cresc prețurile finale ale produselor.

Taxarea carburantului și efectele asupra prețurilor

Acciza pe motorină, considerată cea mai distructivă taxă, afectează mișcarea bunurilor și, implicit, prețurile produselor. În România, taxele pe motorină sunt de patru până la șase ori mai mari decât în Statele Unite. Un camion parcurs 1.000 km în Europa plătește aproximativ 200 de euro în taxe, în timp ce în America suma este sub 40 de euro.

Inflatia generată de sistemele fiscale

Diferența de taxe peste cea din SUA determină creșteri artificiale de prețuri, contribuind la inflație. Aceasta nu este cauzată de lipsa ofertei sau lăcomie, ci de un sistem fiscal ce scumpește fiecare etapă a lanțului de aprovizionare. Transportul costă mai mult și influențează prețurile pentru consumatori, precum pâinea sau produsele domestice.

Logistica și costurile structurale

Chisăliță afirmă că inflația în România are cauze logistice, nu monetare, din cauza penalizării distanței și a energiei. Taxele pe transport sunt o formă de austeritate energetică, care afectează productivitatea și competitivitatea, impactând în mod direct prețurile și salariile.

Efectele pe termen lung ale politicilor fiscale

Politicile fiscale din România și Europa aleg să scumpească carburantul și energia de bază pentru a finanța tranziția verde, dar această strategie scade economia reală. Investițiile în producție ieftină și curată sunt afectate, iar kilowattul și litrul de carburant devin instrumente fiscale, nu strategice.

Construirea unei economii durabile

Chisăliță susține că, din istorie, nicio națiune prosperă nu s-a construit pe energia scumpă. Prosperitatea mondială a fost legată de accesul la energie abundentă și ieftină, iar actuala politică de penalizare a consumului energetic riscă să ducă la o stagnare economică în România, cu mai mult import și tensiuni sociale.

Necesitatea unei înțelegeri simple despre energie

Specialistul afirmă că o economie durabilă nu poate fi verde dacă este falimentară. Energia reprezintă fundamentul dezvoltării, iar sprijinul pentru sectorul energetic și reducerea taxelor asupra carburantului sunt esențiale pentru relansarea economicală.

Perspectiva internațională și diferențele de subvenții

Statele precum SUA și China subvenționează energia și mobilitatea, în timp ce România și majoritatea țărilor din UE o taxează. Această diferență de abordare explică, printre altele, diferențele de competitivitate și nivelul de trai între aceste piețe.

România continuă să aplice politici fiscale restrictive, ceea ce afectează producția industrială și corodează puterea de cumpărare a populației, se arată în poziția exprimată de Dumitru Chisăliță.