Comisia Europeană exercită presiuni asupra platformelor digitale pentru cenzurarea conținutului în perioade electorale, inclusiv înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Documente confidențiale, prezentate comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, indică faptul că aceste presiuni au vizat în mod regulat blocarea anumitor informații pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE.

Contextul alegerilor din România și măsurile de cenzură

În cadrul alegerilor prezidențiale din România din 2024, cele mai dure măsuri de cenzură au fost implementate după decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur de scrutin. Candidatul independent, Călin Georgescu, cunoscut pentru orientarea sa populistă, a câștigat primul tur, însă rezultatul a fost invalidat. Potrivit serviciilor de informații românești, acestea au susținut că Rusia a sprijinit secret campania lui Georgescu printr-o strategie coordonată pe TikTok.

Reacția TikTok și contradicțiile în documente

Documentele interne ale TikTok, prezentate Comisiei Americane, contestă această versiune. TikTok a informat oficial că nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi care să susțină acuzațiile românești privind o interferență rusă în campania pentru alegeri.

Controlul discursului politic în perioada electorală

Raportul indică faptul că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA (Legea serviciilor digitale), orientări despre măsuri suplimentare de cenzură înaintea alegerilor europene importante. Deși aceste orientări au fost prezentate ca bune practici voluntare, documentele interne relevă că, în realitate, acestea erau obligatorii pentru platforme.

Reacțiile și anchetele din SUA

Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite investighează modul în care legile și reglementările străine, inclusiv cele ale UE, influențează companiile de tehnologie în cenzurarea libertății de exprimare. Aceasta a emis citații către zece companii tehnologice pentru a prezenta comunicările cu guvernele europene privind moderarea conținutului.

Răspunsul Comisiei Europene

Marți, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a respins ferm acuzațiile din raportul apropiaților lui Donald Trump, care susțineau că Bruxellesul ar fi condus o campanie de control a conținutului online pe o perioadă de zece ani. Purtătorul a calificat aceste afirmații drept „absurde și complet nefondate”.

Reglementările europene și controversele internaționale

Regulamentele europene pentru platformele digitale, considerate cele mai solide globale, sunt criticate de administrația Trump și de patronii rețelelor sociale, care le acuză că afectează libertatea de exprimare. În raportul cunoscut ca „dosarele europene ale cenzurii”, Congresul SUA acuză UE de presiuni asupra platformelor pentru a suprima criticile la adresa vaccinurilor COVID-19 și pentru „ingerințe electorale” în alegerile europene.

Comisia Europeană a reafirmat oficial că respectă dreptul la libertatea de exprimare, acuzând în același timp platformele de influențare a alegătorilor prin algoritmi.