La 3 februarie se marchează 205 ani de la Proclamația de la Padeș, un document considerat esențial în istoria românilor și începutul Revoluției de la 1821. În acest context, europarlamentarul și președintele S.O.S. România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a evidențiat importanța proclamatiei în cadrul unui mesaj de comemorare.

Contextul și semnificația proclamației

Proclamația de la Padeș a fost emisă în 1821 de Tudor Vladimirescu și reprezintă un act politic fundamentat. În limba română, Vladimirescu a formulat pentru prima dată ideea că dreptatea, ordinea și Patria aparțin poporului și nu unor clase privilegiate.

Documentul nu a fost doar o chemare la revoltă, ci și un manifest programatic. Vladimirescu a afirmat clar că lupta nu vizează oamenii de rând, negustorii, orășenii sau țăranii, ci abuzurile și tirania celor bogați care exploatau poporul.

Aspecte moderne ale mișcării și delimitarea morală

Un element remarcabil în această revoluție a fost delimitarea morală a violenței. Vladimirescu nu a dorit distrugerea ordinii sociale, ci corectarea ei, prin selectarea unor lideri drepți și lucrători pentru binele comun.

Mișcarea de la 1821 s-a poziționat ca o acțiune politică conștientă, nu ca o revoltă anarhică, fiind o încercare de îndreptare a sistemului din interior.

Revoluția și ideea de suveranitate populară

Vladimirescu a introdus ideea fundamentală că Patria nu este o proprietate stăpânită, ci aparține poporului. Această concepție, formulată cu aproape trei decenii înainte de revoluțiile din 1848, a plasat mișcarea printre primele încercări în Europa de Est de exprimare a suveranității populare moderne, bazată pe dreptate și responsabilitate.

Viziunea intelectuală și rolul elitei

Un aspect inovator al revoluției a fost recunoașterea și valorificarea elitei intelectuale. Descoperirea tânărului Petrache Poenaru și implicarea sa în sufragerie și în jurnalism denotă înțelegerea lui Vladimirescu despre importanța educației și conștiinței publice.

Poenaru a devenit ulterior academician și organizator al învățământului românesc modern, fapt confirmat de gândirea politică avansată a liderului revoluției.

Forța disciplinată a pandurilor și leadershipul lui Vladimirescu

Pandurii care s-au mobilizat în numele proclamatiei au fost o forță organizată, influențată de tradiția militară oltenească. Liderul lor, considerat un om cu „vorba puțină, dar pe gânduri”, a fost caracterizat prin hotărâre și cumpătare.

Tensiunea dintre resortul interior și hotărârea manifestată a fost motorul forței morale a revoluției.

Moștenirea și semnificația acțiunii din 1821

Comemorarea Proclamației de la Padeș nu reprezintă doar evocarea unui moment revoluționar, ci reafirmarea nașterii unei conștiințe politice moderne. Revoluția lui Tudor Vladimirescu a reprezentat o faptă de demnitate și responsabilitate, marcând începutul luptei pentru dreptate și libertate.

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a transmis că această comemorare reafirmă ideea că libertatea se bazează pe dreptate, iar Patria trebuie să fie a tuturor, nu a câtorva privilegiați.