Documentarul Recorder a reafirmat, încă o dată, ceea ce susținem de peste un an: justiția este controlată de o grupare restrânsă numeric, dar extrem de influentă, condusă fara contestare de Lia Savonea. Deși documentarul nu clarifică pe deplin modul în care s-a ajuns aici, acesta poate deveni serial, fiind vorba despre modul de instaurare și factorii care au permis apariția și consolidarea rețelei Savonea. Am ascultat și mărturia maestrului Radu Paraschivescu, care a lăudat inteligența Liei și realizările sale anterioare, comparativ cu starea la care a ajuns. Sigur, lucrurile sunt foarte evidente și, dacă analizați serialul despre Lia din arhiva acestei publicații, veți observa că documentarul Recorder reprezintă doar vârful aisbergului.

Pe scurt: începând cu anul 2017, Lia Savonea a realizat că a găsit un teren favorabil în poli­tică pentru o contrareformă la care visa încă din 2013, moment în care DNA-ul condu­s de Kovesi se manifesta subtil în preajma soțului său, dezvoltator imobiliar și om de afaceri breathof București. Ca detaliu interesant, inițial, Lia a fost un susținător fervent al luptei anticorupție, emitând rapid mandate de interceptare în dosarele de corupție, cu speranța probabil de a obține o îngăduință sau un sprijin din partea conducerii DNA de atunci.

Și mai succint: din anul 2019, când devine președintă, Lia constată potențialul imens al funcției de președinte al CSM, rol considerat până atunci unul simbolic, unde președintele era, practic, „mai egal” cu ceilalți membri. Ea înțelege că, având un aparat tehnic dedicat, bine pregătit și loial, poate influența semnificativ traseul și deciziile din zona de influență a sistemului. Anii care au urmat au demonstrat acest lucru în mod clar. Astfel, l-a plasat în funcția de președinte al CSM pe judecătorul Bogdan Mateescu, cunoscut ca Bobiță, căruia i-a promis și a asigurat această poziție, acesta deținând-o în mod ilegal pentru trei luni în plus. În perioada celor 15 luni, Bobiță a primit noul supranume, cel de slugă, devenind o figură reprezentativă a subordonării totale. În același timp, a livrat din biroul ministrului Predoiu noi inițiative legislative privind reforma justiției din 2022, cele care au întărit controlul Liei. Pentru a-l menține pe Bobiță la conducere, Lia a înlăturat-o pe Gabriela Baltag, fost președinte al Asociației Magistratilor, și apropiată a lui Călin Popescu Tăriceanu. Până atunci, între Baltag și Savonea exista o relație sinceră, dar această prietenie s-a răcit atunci când Procurorul General a considerat că abilitățile Gabrielei pot duce la devieri de la regulile impuse de Lia. Oricât de mult s-ar încerca să se minimalizeze, dacă primește un telefon de la Lia, se impune răspunsul, înțelegera și executarea ordinelor, riscul fiind amenințări concrete. Între timp, un apropiat de la Curtea de Apel București menționa, în glumă, că, pentru a readuce detașații CSM, ar fi necesar să se angajeze două autocare.

Este adevărat că Lia mai poate trece cu vedere anumite aspecte considerate nesemnificative, chiar dacă depunctează evenimente precum sacrificiul Andreei Uzlău, trecută fără reacție de Bogdan Mateescu în perioada mandatului său extins. Andreea, care ocupa mai multe funcții simultan, a revenit cu determinare pe poziții, fiind apreciată de Lia pentru competența sa. Ce anume i se cere Gabrielei Uzlău, care pare să activeze concomitent la Curtea de Apel București, Inspecția Judiciară și CSM? În principal, organizarea tuturor concursurilor și selectarea viitorilor judecători, avansându-i pe aceștia direct sub controlul Liei, mai ales pentru admiterea în magistratură. De ce? Pentru a exercita controlul asupra acestui sector, prin selectarea selectivă a candidaților și oferirea de beneficii pentru admitere.

Corupția din sistem a fost mascată atât de eficient încât seamănă cu o instalație constru­it pe o fosă septică slab acoperită. Riscul este ca, odată ce se adaugă în această „fosă”, mirosul să se răspândească, iar investigațiile să se intensifice. În sistem, totul a fost perceput ca o dovadă a incapacității celor responsabili de reforme, iar situația confirmă această stare de fapt. Lia a mutat atenția de la ea însăși către judecătoarea Arsenie, șefa Curții de Apel București, pe care a discreditat-o eliminate-o din lumina reflectoarelor, în timp ce aceasta și-a asumat răspunderea pentru faptele sale, indicând nivelul de influență și control exercitat.

Reacția sistemului mafiot va fi imprevizibil de puternică. În primul rând, împreună cu partidele PSD și UDMR, aliați tradiționali ai Liei, vor încerca să blocheze orice modificare a propunerilor recente, în cadrul comitetului format de prim-ministrul Bolojan și consilierii săi, care au experiență limitată în legislație, fie ea penală sau de organizare a justiției. Acest scenariu nu este pentru prima dată, iar Bolojan pare să aibă alte probleme majore. În al doilea rând, Lia trebuie să-și asigure o marjă de manevră pentru numirile în parchete. Actualul procuror general trebuie înlocuit din cauza destrămării grupului susținătorilor Liei, iar șeful DNA, despre care se consideră că și-a pierdut credibilitatea, ar putea fi înlocuit. La DIICOT, se caută continuarea mandatului actual, negociată cu asul afacerist George Pătuleanu, deși conducerea actuală este considerată cea mai slabă din istorie. În aceste condiții, totul va fi realizat conform planului după cum se decide.

Revenind la modelul mafiot în stil italian, Lia trebuie să se simtă mândră de realizarea sa: nimeni nu a mai reușit astfel de consolidare a puterii și se pare că nimeni nu o va opri. Ea este conștientă de aceasta și nu intenționează să plece, cel puțin până când noii conducători ai serviciilor secrete nu-i vor dezvălui fotografii mai vechi, în care apare cu ochii închiși. Ea știe despre ce este vorba. Dar vom continua discuția.