Parlamentul European a făcut un pas decisiv în privința controversatului acord comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur, semnat recent după peste 25 de ani de negocieri. Cu o votare strânsă, europarlamentarii au hotărât să trimită Acordul de Parteneriat UE-Mercosur și Acordul Comercial Interimar pentru o evaluare juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), înainte ca Parlamentul să poată adopta o decizie definitivă referitoare la aderarea documentului.

Rezoluția principală a fost adoptată cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, în timp ce o altă rezoluție similară, care solicita tot o analiză juridică, a fost respinsă, având 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri.

Această hotărâre reflectă diviziunile din rândul europarlamentarilor, în special între PSD și partidele de centru-dreapta din România: europarlamentarii PSD au susținut trimiterea acordului la CJUE, în timp ce cei ai PNL și USR au fost împotrivă.

Semnarea acordului, un moment istoric pentru comerțul internațional

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a accentuat faptul că forma actuală a acordului nu poate fi susținută de partidul său, indicând că anumite clauze ridică probleme juridice sau economice majore.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene va analiza temeiul legal al pactului și va emite un aviz ce va ghida Parlamentul European în luarea unei decizii finale. Numai după obținerea acestui aviz, europarlamentarii vor putea decide asupra ratificării sau respingerii Acordului UE-Mercosur.

La începutul acestei săptămâni, conducătorii UE și ai Mercosur au participat la o ceremonie în Paraguay pentru semnarea oficială a documentului, în prezența președintelui Consiliului European, António Costa. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a descris acordul drept „o opțiune între comerț echitabil și izolament, între cooperare pe termen lung și bariere tarifare”, evidențiind impactul său geopolitic semnificativ:

„Când două puteri precum UE și Mercosur poartă o singură voce, lumea va fi atentă”.

Din partea statelor membre Mercosur au fost prezenți liderii Paraguayului, Argentinei, Boliviei și Uruguayului, în timp ce președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a fost reprezentat de ministrul de externe, după o întâlnire preliminară cu oficiali ai UE la Brasília.

Beneficiile și controversele economice

Acordul prevede reducerea progresivă a tarifelor vamale pentru aproximativ 90% dintre mărfurile tranzacționate între cele două regiuni, facilitând exporturile europene, în special în domeniile industrial și auto. În agricultură, pactul introduce cote de import pentru produse precum carne, păsări și orez. Aceasta a generat temeri în rândul fermierilor europeni, care se îngrijorează cu privire la impactul asupra securității alimentare și competitivității interne.

De asemenea, pactul deschide piețele de achiziții publice din Mercosur pentru companiile europene în sectoare precum infrastructura, energie și servicii de apă, fiind puse sub semnul întrebării efectele asupra întreprinderilor locale. În plus, include angajamente pentru dezvoltare durabilă și protecția mediului, aliniate cu Acordul de la Paris și promovând măsuri împotriva defrișărilor.

Acordul este sudat în două componente:

• Acordul Comercial Interimar (ACI) – ce poate intra în vigoare după ratificarea de către Consiliul UE și Parlamentul European.
• Acordul de Parteneriat UE-Mercosur (APEM) – care reglementează investițiile și cooperarea politică și necesită ratificare națională.

În ultimele zile, fermierii europeni au protestat împotriva pactului, iar demonstrațiile vor continua marți la Parlamentul European din Strasbourg, cu peste 5.000 de participanți și 1.000 de utilaje agricole așteptate.

Un vot decisiv va avea loc miercuri, putând contesta acordul și determinând dacă va fi trimis pentru verificare juridică la Curtea de Justiție a UE, un pas esențial înainte de implementare.