Întrebat la Euronews România dacă actualul guvern va rezista cu Ilie Bolojan în funcție de prim-ministru, liderul UDMR a subliniat că „aceasta depinde exclusiv de PNL”, adăugând că rotativa guvernamentală reprezintă o problemă semnificativă.

„Dacă PNL îl sprijină pe președintele partidului, pe Ilie Bolojan, atunci guvernul va rămâne stabil. (…) Până când PNL îl susține pe Bolojan, acesta va continua să reziste. Rotativa va avea loc peste un an. Este o situație delicată. Recunosc că anul trecut nu am susținut rotativa, pentru că am observat pregătirea pentru 2023. Cum s-a întâmplat? Ne-am apropiat de rotație, iar Ciucă nu mai avea autoritate în administrația centrală, funcționarii publici fiind conștienți că rotativa se apropie, ceea ce a generat unele tentații de a evita implementarea măsurilor necesare. În fond, cel ce urmează să preia rolul de prim-ministru dorește să participe la deciziile administrative, nu doar politice, argumentând că „de mâine are responsabilitatea”. Acest lucru creează un blocaj. În 2023 am avut o experiență similară – chiar dacă am fost împinși să acceptăm rotativa, am considerat că aceasta nu aduce beneficii. (…) Discutând despre această situație, am avut argumente solide, însă în final, în coaliție, fiecare trebuie să cedeze undeva”, a explicat liderul UDMR.

Potrivit opiniilor sale, rotativa guvernamentală din 2023 nu a fost în avantajul cetățenilor.

„La aproximativ martie sau la sfârșitul anului viitor, vom verifica progresul în pregătirea rotativei. Eu sunt sceptic, am urmărit acest proces și nu consider că a fost benefic. Am urmărit evoluția în anii 2022 și 2023 și rezultatele nu au fost satisfăcătoare pentru România. Să fim direcți: rotativa din 2023 nu a fost în interesul cetățeanului. Privind după 2023, situația vorbește de la sine”, a afirmat Kelemen Hunor.

El susține că, indiferent dacă se păstrează rotativa la guvernare, „un nou prim-ministru trebuie să prezinte un program în fața Parlamentului”.

„Conținutul acelui program de guvernare încă nu este cunoscut”, a adăugat Kelemen Hunor.

Referindu-se la bugetul pentru acest an, liderul UDMR a precizat că fondurile pentru investiții sunt asigurate atât pentru atragerea fondurilor din PNRR, cât și pentru derularea proiectelor majore.

„Pe partea de cheltuieli adminstrative, cu personalul și salariile, estimăm un buget echilibrat. Este o chestiune inevitabilă, deoarece trebuie să plătim dobânzile, estimate la aproximativ 12 miliarde de euro sau peste 60 miliarde de lei, o sumă considerabilă pentru România, reprezentând aproape 3% din PIB. Absența acestor constrângeri ne-ar ușura foarte mult, însă trebuie să plătim. Aceasta poate fi realizată doar prin creșterea economiei și veniturilor, sau prin refinanțarea datoriilor. Din păcate, aceste plăți vor fi o povară mare pentru bugetul pe 2026, fiind probabil cea mai dificilă problemă a țării, legată de plata dobânzilor”, a explicat el.

Întrebat despre numirile conducătorilor serviciilor secrete, a menționat că nu a fost implicat în aceste discuții.

„Nu am participat la astfel de dezbateri, deci nu am informații exacte. Nu știu dacă au avut loc discuții, probabil au fost, însă nu pot confirma sau infirma. Pot să afirm cu certitudine că nu am fost parte din aceste discuții. Ultima converzație de acest gen a fost în august anul trecut, când președintele a participat la întâlnirea coaliției cu cei doi numiți – Daniel Zbârcea la SRI și Marius Lazurca la SIE. După acea perioadă, nu am auzit despre alte numiri, în afara informațiilor din presă sau din surse din PSD și PNL”, a concluzionat Kelemen Hunor.