O legislație intrată în vigoare la 16 ianuarie a creat controverse în rândul comunității românești din Ucraina, reglementând obținerea și păstrarea cetățeniei multiple. Deși norma permite dubla cetățenie pentru cetățenii ucraineni în relație cu cinci state considerate „aliate apropiate”, România nu figurează pe această listă. Această situație a fost interpretată de liderii comunității românești drept o formă de marginalizare, în ciuda sprijinului constant politic, militar și umanitar oferit Kievului în contextul conflictului cu Federația Rusă.

Norma adoptată de autoritățile de la Kiev precizează condițiile pentru dobândirea cetățeniei multiple, precum și lista statelor cu care Ucraina acceptă acorduri de dublă cetățenie. Pe această listă figurau cinci țări, trei din Europa și două din continentul american: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România nu este inclusă, ceea ce creează preocupări în rândul românilor din Ucraina.

Locuitorii ucraineni din aceste țări pot obține a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană. În plus, norma permite etnicilor ucraineni din respectivele state să devină cetățeni ucraineni în mod simplificat.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș afirmă că includerea numai a celor cinci țări pe lista cetățeniei multiple reprezintă o subestimare a României de către autoritățile de la Kiev.

„Așteptam ca toate statele membre ale Uniunii Europene, care sprijină necondiționat Ucraina în actualul conflict, să fie incluse pe această listă. De asemenea, și Statele Unite și Canada. Se pare că țările din UE sunt tratate discriminatoriu, iar România, în special. Comunitatea românească este a doua ca mărime după cea rusă, iar având în vedere sprijinul necondiționat al României pentru Ucraina și zecile de etnici români care au murit pe frontul ruso-ucrainean, era normal ca și România să fie inclusă,” a declarat Eugen Pătraș pentru agenția de presă AGERPRES.

Legea privind dreptul la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în iulie anul trecut, iar Guvernul de la Kiev a stabilit, pe 5 noiembrie 2025, lista statelor cu care se va aplica această politica de cetățenie multiplă.

Românii din Ucraina, între două cetățenii

Evaluarea pentru stabilirea listei țărilor partenere a inclus următorii factori: apartenența la Grupul celor Șapte (G7); statutul în Uniunea Europeană; aplicarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse pentru agresiunea asupra Ucrainei; sprijinul pentru independența și suveranitatea Ucrainei, inclusiv poziția exprimată în organizațiile internaționale; relațiile de parteneriat strategic și nivelul de colaborare bilaterală; sprijinul financiar oferit Ucrainei; și alți factori relevanți pentru interesele naționale ale Ucrainei în domeniul politicii externe și interne.

„Se va acorda prioritate acelora dintre cele mai apropiate și stabile alianțe,” a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei.