Aceste conflicte se derulează într-un context marcat de opoziția Statelor Unite față de agenda ecologică și tranziția către energie durabilă, având în vedere ieșirea din Acordul de la Paris din 27 ianuarie și angajamentul ferm față de utilizarea combustibililor fosili, evidențiat prin controlul exporturilor de petrol venezuelean după atacurile asupra acestei țări, conform agenției EFE.
Iran
Semnele unei relaxări a tensiunilor la Teheran par să reducă în ultimele zile încărcătura conflictului intern din Iran, după două săptămâni de proteste cauzate de declinul economic, agravat de criza energetică și de seceta prelungită de șase ani.
Ploile din decembrie au adus o ușoară ameliorare a penuriei de apă ce afectează numeroase orașe iraniene, unele baraje având niveluri sub 2,5%, iar măsurile provizorii fiind diverse, de la crearea norilor artificiali până la rugăciuni colective.
Conform organizației Fanack Water, care monitorizează resursele de apă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, seceta a fost un factor esențial în creșterea nemulțumirilor sociale și în riscurile politice din Iran.
Criza hidrologică, adaugă această entitate, reprezintă un factor de multiplicare a riscurilor și, deși anumite schimbări climatice contribuie, deficiențele structurale precum exploatarea excesivă a acviferelor, scurgerile din rețeaua de distribuție și transferurile politice agravează situația. Mulți iranieni au fost nevoiți, afirmă organizația, „să emigreze sau să protesteze”.
Groenlanda
Cele 20% din suprafața Groenlandei neacoperite de gheață indică potențialul uriaș de resurse naturale ale insulei autonome daneze, astfel încât restul de 80% ar putea deține rezerve importante de petrol, gaze, uraniu, nichel, cupru, aur și minerale rare, încă nezube întreagă.
Donald Trump a afirmat că nu va permite „Rusiei sau Chinei” să controleze Groenlanda și că intenționează să „intervină” cu orice preț, fie prin cooperative, fie prin forță.
Se estimează că până la 25% din toate mineralele rare, componente esențiale pentru dispozitive electronice, turbine eoliene și echipamente medicale, se află în Groenlanda, unde costurile de extracție, condițiile extreme și lipsa infrastructurii miniere au fost până acum obstacole majore.
China domină piața globală a mineralelor rare și, alături de Australia, participă la controversatul proiect Kvanefjeld în Groenlanda pentru exploatarea acestor resurse, proiect blocat de autoritățile locale și în așteptarea deciziei instanței.
În 2021, Groenlanda a decis oprirea eliberării de noi licențe pentru explorarea petrolului și gazelor, din motive de mediu, decizie care a fost ignorată de administrația Trump după preluarea funcției.
Venezuela
Astfel, guvernul din Trinidad și Tobago a încheiat acorduri pentru gaz natural cu Nicolás Maduro, însă președintele venezuelean destituit a suspendat aceste contracte în octombrie, după ce Puerto España a permis desfășurarea operațiunilor militare americane în regiune pentru combaterea traficului de droguri.
Ministerul energiei din Trinidad și Tobago, Roodal Moonilal, a afirmat că nu a fost notificat despre astfel de suspendări.
Potrivit acestuia, licența acordată în octombrie de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA pentru zăcământul de gaze Dragon, situat în apele venezuelene, în apropiere de frontiera maritimă cu Trinidad, rămâne validă.
„Suntem convinși că interesele Trinidad și Tobago vor fi protejate în proiectele transfrontaliere”, a adăugat Moonilal.
Trinidad și Tobago este liderul în exportul de gaz natural lichefiat în America Latină, însă depinde de importul de gaz metan, iar soluția pe termen mediu este aprovizionarea din Venezuela.
Ucraina
Grupele de analiză privind impactul ecologic al conflictului din Ucraina afirmă că Rusia încearcă să extindă controlul asupra Arcticului „pentru a obține drepturi exclusive asupra resurselor”.
„Datorită topirii ghețarilor, Oceanul Arctic devine din ce în ce mai accesibil, iar Rusia îl percepe ca pe o „mare interioară”, pe care o poate folosi ca traseu comercial și bază de resurse”, evidențiază organizația.
„Extracția necontrolată a resurselor din zonele arctice și antarctice accelerează schimbările climatice, topirea polilor și creșterea nivelului mării, având consecințe devastatoare”, avertizează aceasta.
Ucraina a anunțat la ultima conferință COP de la Belém, Brazilia, că va cere Rusiei despăgubiri de 43 miliarde de dolari pentru emisiile de gaze generate de invazie, estimate la 237 de milioane de tone de carbon.
„Procesele de ardere masivă a combustibililor fosili, incendiile vegetale, distrugerile clădirilor și utilizarea cimentului și oțelului reprezintă „carbon de conflict” și au un impact semnificativ asupra climei”, a afirmat viceministrul mediului, Pavlo Kartashov.
Lasă un răspuns