Noua legislație referitoare la pensii a modificat fundamental modul de calcul al vechimii în muncă, iar efectele încep să fie resimțite direct de pensionari și viitori pensionari. Începând cu 1 ianuarie 2026, perioada de cotizare nu mai este stabilită în funcție de zile lucrătoare, ci de zile calendaristice, o schimbare care, în multe situații, conduce la reducerea unor fracțiuni de ani de vechime.

Profesorul Anton Hadăr a explicat că noua metodă favorizează în principal menținerea continuă a activității și penalizează perioadele de întrerupere, contracte parțiale sau suprapunerea mai multor joburi.

„Pentru a avea un an complet de muncă, trebuie să acumulezi 365 de zile calendaristice. Chiar dacă ai lucrat mai mult și ai încheiat trei sau patru contracte, depășirea a 31 de zile pe lună nu contează. Perioada maximă pentru un an de stagiu de cotizare este limitată, fiindcă nu poți beneficia în mod real de mai mult de un an de cotizare într-un singur an calendaristic”, a detaliat profesorul pentru Realitatea PLUS.

Vezi și: Casa de Pensii, avertisment pentru pensionari și viitori pensionari: Veichimea în muncă, sub o nouă reglementare

Calcul la limită: un an de activitate devine echivalent cu 11 luni

Anton Hadăr atrage atenția asupra faptului că această metodă afectează în principal persoanele cu perioade de pauză în activitate sau cu forme de muncă atipice. În aceste cazuri, statul nu mai rotunjește vechimea în muncă, ci o împarte în luni și zile.

„Dacă ai avut perioade de întrerupere în activitate, în loc de un an, se poate calcula aproximativ 11 luni și câteva zile. Se face o conversie strict în luni și zile”, a precizat expertul.

Pensiile mai mici, pe baza unor date incerte

Întrebat dacă această metodă duce la diminuarea pensiilor, profesorul Hadăr a confirmat fără echivoc.

„Da, pensia va scădea, deoarece până acum nu s-au înregistrat atât de multe date în cartea de muncă, mai ales pentru pensionarii cu vârsta înaintată. Acum, ei susțin că dispun de o bază de date, însă nu îmi este clar de unde provin aceste informații”, a declarat Hadăr.

De la zile lucrătoare la zile calendaristice

Schimbarea provine dintr-un ordin emis de Casa Națională de Pensii Publice, publicat în Monitorul Oficial, care stabilește procedura tehnică prin care zilele lucrate raportate de angajatori sunt convertite în zile calendaristice, necesare pentru calculul stagiului de cotizare conform noii legislații.

Specialiștii subliniază că principala problemă este că angajatorii raportează zilele lucrate și orele muncite, în timp ce sistemul de pensii utilizează zilele calendaristice. Practic, datele trebuie convertite din evidențele vechi (cărți de muncă, declarații nominale) într-un registru digital, folosind formule matematice care nu sunt vizibile în documentele pensionarilor.

Modul de pierdere a vechimii, pas cu pas

În funcție de perioada de referință, conversia se realizează diferit:

Pentru anii anteriori anului 2005, se consideră norma, orele lucrate și zilele declarate.

După iulie 2005, se iau în calcul exclusiv zilele lucrate și declarate, plafonate la numărul maxim de zile lucrătoare din lună.

În orice situație, durata calculată nu poate depăși perioada lunii sau a anului calendaristic, indiferent de numărul de contracte încheiate.

Un exemplu practic: dacă un angajat a lucrat 20 de zile într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, vechimea va fi de aproximativ 27 de zile calendaristice, rezultată dintr-o formulă de proporționalitate. Diferențele mici pot părea nesemnificative lunar, însă se acumulează în timp.

Cine este cel mai afectat

Noua metodă dezavantajează în special:

– persoanele cu muncă part-time;

– angajații cu multiple contracte simultan;

– persoanele cu perioade de întreruperi în activitate;

– cei care au lucrat înainte de digitalizarea completă a evidențelor.

Deși este prezentată ca o reformă tehnică, această modificare are efecte directe: o vechime de cotizare mai mică duce automat la pensii mai mici sau la dificultăți în atingerea condițiilor minime pentru pensionare. În lipsa unor explicații clare pentru public, mulți pensionari află la calculul final că au muncit mai puțin „pe hârtie” decât în realitate.