Tunelurile de autostradă dezvoltate în România

1. Tunelul Curtea de Argeș

Probabil cel mai recunoscut tunel de autostradă din România este cel realizat de firma Porr pe segmentul Tigveni – Curtea de Argeș din Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Săpat conform metodei austriece NATM, are o lungime de 1,35 km și poate fi destinat circulației în 2026, anticipând termenele contractuale pentru anul viitor. Ambele galerii ale tunelului au fost finalizate anul trecut, iar procentul de progres pe lotul de aproximativ 10 km depășește 83%.

2. Tunelurile „urșilor”

Denumite generic de către mass-media
„tunelurile pentru urși”, structurile realizate de UMB împreună cu partenerul bosniac pe lotul Margina – Holdea din A1 Lugoj – Deva reprezintă al doilea proiect de tuneluri de autostradă în avans în România. Din secvența de tuneluri, peste care ar trebui să treacă mamifere mari, au fost deja finalizate galeriile primului tunel. De asemenea, acest segment ar putea fi complet în 2026, deși este foarte dificil, fiind în prezent aproape 50% finalizat.

3. Tunelul Robești

Este primul dintre cele șapte tuneluri planificate de asocierea Mapa – Cengiz pe unul dintre cele mai complicate segmente de autostradă din România, respectiv secțiunea 2 Boița – Cornetu din A1 Sibiu – Pitești. Utilizarea explozivilor a permis avansări considerabile în aria excavărilor. Astfel, au fost deja finalizați 240 de metri în galeria dreaptă și 200 de metri în cea stângă, a menționat Cristian Pistol, directorul CNAIR, la începutul anului.

Având în vedere progresul de până acum, se estimează că până în 2026 vor fi finalizate ambele galerii ale acestui tunel de 900 metri. Chiar dacă, în prezent, progresul fizic al lotului depășește 8%, există încă obstacole pentru autorizarea tuturor lucrărilor pe traseul de 31,33 km, ceea ce face improbabilă finalizarea până în termenul inițial de 2028.

4. Tunelul Poiana

Este primul tunel de autostradă din România executat cu tehnologia TBM. „Mașina” specializată care va realiza acest tunel prin Munții Carpați a ajuns în Portul Constanța și a fost transportată pe segmente la Călărași. Diametrul TBM-ului destinat excavării tunelului din zona Poiana va fi 12,49 metri.

Etapele pregătitoare pentru construirea intrărilor în cele două fire și a zonelor de acces ale echipamentului TBM au fost finalizate, conform declarațiilor secretarului de stat în Transporturi, Irinel Ionel Scrioșteanu.

Cel realizat de compania italiană WeBuild va avea 1,78 km și va fi cel mai lung din segmentul autostrăzii transcarpatice. Acesta urmează să fie inaugurate în 2028, odată cu cel mai mare segment al A1 Sibiu – Pitești, respectiv lotul 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km). Însă, din cauza întârzierilor cauzate de procedurile de mediu, data finalizării ar putea fi revizuită. Progresul actual pe lotul montan depășește 11%.

5. Tunelul Boița

Cel mai „recent” tunel de autostradă aprobat în România, pentru care autorizarea a fost emisă la sfârșitul anului 2025, va fi realizat în apropierea zonei Boița și va avea o lungime de 265 metri. Este al doilea din cele șapte pe secțiunea montană Boița – Cornetu din A1 Sibiu – Pitești.

Construirea acestor structuri reprezintă principalul obstacol pentru finalizarea rutei Nădlac – Constanța. Circulația va fi permisă pe mai mult de 850 km de autostradă continuă.

De asemenea, planificate sunt și alte tuneluri pe Autostrada Transilvania (Meseș) și Autostrada Unirii (A8). În acest moment, pentru unele dintre ele, s-a început procesul de proiectare.