Datele Eurostat indică faptul că România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană în privința procentului de români angajați în sectorul agricol, deși acest domeniu a înregistrat o scădere semnificativă a forței de muncă în ultimul deceniu. Agricultura continuă să reprezinte un pilon crucial al pieței forței de muncă din România, depășind nivelurile observate în alte state membre ale UE.

Diferențe semnificative față de alte țări din UE

Schimbările sunt evidente în timp. În urmă cu zece ani, aproape 30% dintre angajații români lucrau în agricultura. În 2023, această cifră a scăzut la circa 20%, reprezentând cea mai pronunțată reducere din întreaga Uniune Europeană.

Comparativ, în Croația și Portugalia, reducerea a fost mult mai redusă, cu scăderi sub 5% ale procentului persoanelor din sectorul agricol.

Declinul sectorului agricol în UE

La nivelul întregii Uniuni, importanța agriculturii a continuat să se diminueze. În 2023, aproximativ 8,4 milioane de persoane erau angajate în agricultură, sector care reprezenta 3,9% din totalul forței de muncă, în scădere față de 5,2% în 2013.

România, predominant față de vecini și țările vest-europene

În ciuda acestei tendințe de reducere la nivel european, România menține un procentaj mult peste media UE și peste nivelul țărilor vecine, în special în sectorul agricol, unde agricultura continuă să joace un rol semnificativ în ocuparea forței de muncă. În Bulgaria, doar aproximativ 14% dintre salariați activează în agricultură, în Polonia circa 8%, iar în Ungaria în jur de 4%.

Diferențele sunt și mai evidente față de principalele economii vest-europene. În Germania, Franța și Spania, agricultura angajează între 1% și 4% din forța de muncă totală, datorită fermelor de dimensiuni mari și gradului ridicat de mecanizare. În același timp, numărul exploatațiilor agricole a fost redus, în special în cazul fermelor mici.