Românii celebrează anual Moșii de iarnă, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, o zi dedicată pomenirii celor trecuti în veșnicie. Această sărbătoare este strâns legată de credința creștin-ortodoxă și păstrează elemente ale tradițiilor populare românești.
Praznicul care marchează deschiderea perioadei de pomenire a celor adormiți se sărbătorește anual în sâmbăta premergătoare Postului Paștelui.
Data sărbătorii Moșii de iarnă în 2026
În fiecare an, calendarul ortodox include patru zile dedicate pomenirii celor trecuți în neființă. Anul 2026 începe cu Moșii de iarnă, sărbătoriți pe 14 februarie, în Sâmbăta anterioară Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și ca Lăsatul Secului de carne, marcând începutul perioadei de pregătire pentru Postul Paștelui.
Anul continuă cu Moșii de primăvară, sărbătoriți înaintea Paștelui ortodox, urmați de Moșii de vară, care au loc în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și se încheie cu Moșii de toamnă, prăznuiți înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților. Fiecare dintre aceste sărbători este dedicată aducerii aminte celor răposați și se celebrează prin slujbe, rugăciuni și pomeni, menținând vie conexiunea între cei vii și cei trecuți în neființă.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților din februarie
În ziua Moșilor de iarnă, credincioșii participă la Sfânta Liturghie, urmată de oficii pentru Parastas. În cadrul slujbei, alimentele sunt sfințite și apoi împărțite în pomană, atât pentru rude și vecini, cât și pentru persoanele nevoiașe. Parastasul reprezintă un moment de rugăciune pentru odihna sufletelor celor decedați și simbolizează legătura dintre cei vii și cei adormiți.
Conform obiceiurilor străvechi, în această zi, sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii mâncării pregătite, motiv pentru care în pachetul de pomană trebuie să se găsească și un preparat fierbinte.
Ce se oferă de pomană de Moșii de iarnă
De Moșii de iarnă, pomană are un înțeles simbolic profund, reprezentând un dar pentru sufletele celor trecuți în veșnicie. Gestul de a oferi alimente sau obiecte cunoscuților este perceput ca o manifestare a iubirii, respectului și recunoștinței, dar și ca o metodă de a aduce liniște sufletească celor plecați din această lume.
Tradiția recomandă ca pachetele de pomană să conțină colivă, simbol al învierii și al vieții veșnice, colaci din pâine, care sugerează continuitatea vieții, și preparate culinare precum piftie sau carne, fructe – mere sau alte produse locale – vin roșu, simbol al sângelui lui Hristos, și lumânări, pentru a ilumina drumul sufletelor către Dumnezeu.
Un obicei specific de Moșii de iarnă este împărțirea piftiilor, preparatul care a dat și denumirea populară a zilei – „Sâmbăta Piftiilor”. Deși este servită rece, piftia are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind considerată hrană simbolică pentru sufletele celor adormiți.
Obiceiurile variază în funcție de regiune. În unele zone, se împart preparate tradiționale precum plăcintă cu brânză, orez cu lapte sau sarmale. Uneori, se adaugă un bănuț în pachete, simbol al norocului, iar credința populară afirmă că atât cei care dau, cât și cei care primesc pomană vor avea spor și noroc în activitățile lor. În mod obișnuit, alimentele se oferă în vase noi, farfurii sau oale, împreună cu tacâmuri, pentru a fi refolosite ulterior. Astfel, pomană nu devine doar un gest simbolic, ci o metodă de a păstra vie tradiția și legătura între cei vii și cei adormiți.
Ce nu trebuie făcut de 14 februarie
Sâmbăta Morților este o zi dedicată auspiciilor de liniște, rugăciune și pomenire a celor trecuți în neființă. Tradiția recomandă să nu se desfășoare activități solicitante în gospodărie sau pe câmp: nu se spală haine sau nu se face curățenie, iar certurile sau conflictele trebuie evitate pentru a nu diminua importanța acestei zile.
De asemenea, este recomandat să nu refuzi pe cineva care cere pomană, însă alimentele și obiectele oferite trebuie să fie curate și utile; nu se dau lucruri vechi sau deteriorate. Astfel, gestul de a oferi pomană devine o manifestare de respect față de sufletele celor adormiți și contribuie la păstrarea binecuvântării zilei.
Moșii de iarnă rămân o zi de rugăciune, pomenire, milostenie și păstrare a tradițiilor, un moment în care trecutul și prezentul se unesc, iar memoria celor adormiți este onorată prin gesturi simbolice și spirituale.









Lasă un răspuns