După trei amânări și un proces de deliberare controversat, Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să emită o hotărâre crucială referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Astăzi, 16 ianuarie 2026, judecătorii CCR se întrunesc pentru a patra oară pentru a analiza această temă, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a elaborat un raport detaliat care evidențiază efectele negative ale noii legi. Dezbaterile de la CCR au loc într-un mediu tensionat, cu contestații ce vizează nu doar conținutul legii, ci și validitatea unora dintre judecătorii Curții Constituționale.

ACTUALIZARE: CCR a suspendat decizia privind pensiile speciale până pe 30 ianuarie 2026.

Tensiuni la CCR, hotărâre privind pensiile speciale ale judecătorilor

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unui subiect de interes public major: reformarea pensiilor speciale ale magistraților. Deși această temă a fost discutată frecvent în ultimele perioade, procesul de deliberare a fost amânat de trei ori din cauza boicotului celor patru judecători propuși de PSD la CCR: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Aceștia au motivat că sedințele au fost programate rapid și în zile nelucrătoare, iar unii dintre ei au solicitat realizarea unui studiu de impact pentru proiectul Guvernului. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat însă că un astfel de studiu nu este relevant în această situație.

În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis un raport detaliat către CCR, elaborat de un expert contabil independent, care evidențiază că aplicarea noii legi a pensiilor speciale ar duce la reducerea pensiilor magistraților sub nivelul pensiilor calculat pe baza contribuțiilor. Conform expertizei, judecătorii din instanțele de fond ar putea avea pensii cu 36% mai mici, iar cei de la Curtea Supremă, cu 51% mai mici. ÎCCJ susține că proiectul de lege, propus de Guvernul Bolojan, ar anula efectiv pensia de serviciu a magistraților, afectând astfel drepturile câștigate în urma contribuțiilor sociale efectuate anterior.

Deși CCR ar trebui să anunțe o decizie astăzi, există incertitudini majore privind momentul în care se va lua hotărârea finală. În condițiile în care cei patru judecători propuși de PSD au participat de multiple ori la boicotarea sedințelor, este posibil ca deliberările să fie din nou amânate. În aceste condiții, implementarea reformei poate fi tergiversată, iar dezbaterile să dureze pe termen lung.

În alt context, Curtea de Apel București va judeca astăzi contestațiile depuse de avocata Silvia Uscov, membră AUR, care solicită suspendarea numirii a doi judecători la CCR: Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc. Uscov argumentează că aceștia nu îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea acestor funcții, în special în ceea ce privește vechimea de 18 ani în domeniul juridic. În timp ce pentru Mihai Busuioc decizia este favorabilă și respectă condițiile, situația lui Dacian Dragoș este mai complexă. Avocata afirmă că Dragoș a predat doar câțiva ani de drept în facultăți, care nu sunt considerate îndeplinirea condiției de „învățământ juridic superior” în sens constituțional, ceea ce ar face numirea ilegală.

Chiar dacă instanța de la București va dispune suspendarea celor doi judecători, decizia nu va fi definitivă, însă va avea efect executoriu. În aceste cazuri, judecătorii pot fi suspendați din funcție până la o hotărâre definitivă, fapt ce poate influența decizia CCR privind pensiile speciale.

Proiectul Guvernului Bolojan prevede modificări în calculul pensiei magistraților, stabilind că aceasta va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute obținute în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. În plus, propune creșterea vechimii minime pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, începând cu anul 2042.