Un mic contingent militar francez a sosit în capitala Groenlandei, Nuuk, în cadrul unei misiuni de recunoaștere întreprinsă de mai multe state europene, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să insiste asupra necesității controlului asupra insulei arctice pentru securitatea națională.

Participarea limitată include și Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Olanda și Regatul Unit, fiind desfășurată în contextul tensiunilor sporite referitoare la statutul Groenlandei, teritoriu semi-autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Mesaj politic din partea Europei

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că prezența militară inițială va fi consolidată în perioada următoare prin „resurse terestre, aeriene și maritime”. Diplomatul francez Olivier Poivre d’Arvor a definit misiunea ca un avertisment politic clar adresat Washingtonului.

„Acesta reprezintă un exercițiu inaugural. Vom demonstra Statelor Unite că NATO este prezent”, a menționat Poivre d’Arvor, precizând că implicarea inițială a Franței a inclus 15 militari.

Declarațiile au fost făcute în imediata apropiere a vizitei miniștrilor de externe ai Danemarcei și Groenlandei la Washington pentru discuții cu vicepreședintele american JD Vance.

Reacții după discuțiile de la Washington

După întâlnire, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a spus că dialogul a fost constructiv, dar a recunoscut existența unui „dezacord fundamental” între părți. Ulterior, acesta a criticat vehement încercarea lui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda.

De asemenea, președintele SUA și-a reafirmat poziția, afirmând în Biroul Oval că „Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”. Deși nu a exclus utilizarea forței, Trump a spus că speră la o soluție de compromis negociată cu Danemarca.

„Nu există nimic ce Danemarca poate face dacă Rusia sau China doresc să ocupe Groenlanda, însă noi putem”, a declarat Trump.

Reacția Casei Albe și poziția europeană

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a menționat că prezența trupelor europene suplimentare nu influențează poziția președintelui american.

„Nu afectează obiectivul de a achiziționa Groenlanda”, a spus ea.

Premierul polonez, Donald Tusk, a exclus implicarea Poloniei în misiunea militară europeană, avertizând însă că o intervenție americană ar putea avea consecințe politice dezastruoase.

„Un conflict sau o tentativă de anexare a unui teritoriu NATO de către alt membru NATO ar duce la sfârșitul ordinii de securitate care ne-a protejat decenii întregi”, a afirmat Tusk.

Reacții din Rusia și contextul NATO

Ambasada Rusiei în Belgia și-a exprimat „îngrijorare serioasă” cu privire la întărirea prezenței NATO în Arctică, acuzând alianța că invocă în mod fals amenințări din partea Moscovei și Beijingului.

În realitate, desfășurarea europeană se limitează la câteva zeci de militari, în cadrul unor exerciții comune conduse de Danemarca, denumite Operațiunea Arctic Endurance. Durata misiunii nu a fost încă stabilită clar.

Implicarea statelor europene

Finlanda a trimis doi ofițeri de legătură, Germania a desfășurat 13 militari cu un avion de transport A400M, în timp ce Suedia, Norvegia, Regatul Unit și Olanda au delegați militari prezenți la Nuuk.

Autoritățile daneze au anunțat că prezența militară va fi suplimentată în viitorul apropiat, cu scopul de a consolida „prezența NATO în Arctica, în beneficiul securității europene și transatlantice”.

Poziția Danemarcei și a Groenlandei

Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a afirmat că apărarea Groenlandei este o responsabilitate comună a NATO, iar ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a menționat că se urmează o prezență militară „în rotație”, cu participarea aliaților la exerciții și antrenamente.

Copenhaga a respins argumentul lui Trump conform căruia ar exista o amenințare imediată din partea Chinei sau Rusiei. Ministrul de externe, Rasmussen, a menționat că Danemarca și Groenlanda pot gestiona situația de securitate actuală.

Groenlanda respinge ideea de anexare

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a afirmat că teritoriul se află în centrul unei crize geopolitice, dar a subliniat ferm poziția populației locale.

„Groenlanda nu vrea să fie deținută de Statele Unite. Nu vrea să fie administrată de Statele Unite și nu intenționează să devină parte a acestora”, a declarat acesta.