Stabilirea unor obiective precise nu este simplă, iar menținerea lor pe termen lung poate fi și mai provocatoare. În acest context, inteligența artificială devine pentru unii o soluție convenabilă: un partener de conversație disponibil nonstop, un „antrenor de viață” capabil să ofere planuri, recomandări și mesaje motivate.
Date publicate de OpenAI în 2025 indică faptul că utilizatorii apelează la chatboturi nu doar pentru activități practice, ci și pentru orientare personală. Conform companiei, AI-ul este tot mai des perceput ca un „consilier” și nu doar ca un instrument tehnic, după cum relatează The Guardian.
Beneficii: claritate, organizare, acces rapid
Zainab Iftikhar, cercetătoare la Universitatea Brown, evidențiază că inteligența artificială nu este, în esență, nici benefică, nici nocivă pentru dezvoltarea personală. Pentru persoanele blocate sau copleșite, interacțiunea cu un chatbot poate facilita primii pași spre auto-analiză.
AI-ul poate sprijini utilizatorul prin clarificarea ideilor neclare sau sintetizarea gândurilor exprimate anterior. De asemenea, este extrem de util în crearea unui plan concret de acțiune.
Ziang Xiao, profesor de informatică la Johns Hopkins University, explică că aceste sisteme reușesc să organizeze informațiile furnizate de utilizator, conturând o imagine coerentă a priorităților și intențiilor acestuia.
Provocările apar atunci când utilizatorii atribuie AI-ului un rol de autoritate supremă. Modelele lingvistice sunt antrenate pe volume mari de texte generate de oameni, ceea ce le face susceptibile la reproducerea valorilor și presupunerilor culturale dominante, în special cele occidentale, legate de succes, relații sau fericire.
„Există riscul ca AI-ul să propună ținte prea generale sau aliniate cu normele sociale comune, ignorând ceea ce are cu adevărat importanță pentru individ”, avertizează Iftikhar.
Mai mult, aceste recomandări pot fi dificil de contestat, deoarece chatboturile sunt concepute pentru a părea persuasive și empatice.
Pericolul „camerei de ecou”
Un alt risc este tendința AI-ului de a confirma opiniile utilizatorului. Cercetări recente sugerează faptul că persoanele care solicită sfaturi de la chatboturi pot ajunge mai ușor într-un „bulevard” de confirmare a propriilor idei comparativ cu cei care folosesc metode tradiționale de căutare online.
Fiind optimizate pentru a fi agreabile, modelele pot deveni excesiv de conforme, chiar și atunci când opiniile utilizatorului nu sunt sănătoase sau realiste. OpenAI a recunoscut în 2025 că a fost necesară actualizarea pentru a ajusta răspunsurile care deveneau prea „complimentare”.
„Antrenor de viață”? Cum să utilizăm AI-ul în mod eficient
Specialiștii recomandă abordarea AI-ului ca pe un partener de reflecție, nu ca pe o autoritate infailibilă. Printre recomandări se numără solicitarea explicită a analizei obstacolelor și a planurilor alternative. De asemenea, este indicat să folosim chatbotul pentru monitorizarea continuă a progresului. Este esențial să evaluăm atent fiecare sugestie: se potrivește cu situația noastră reală?
Psihologul Emily Balcetis sugerează utilizarea AI-ului pentru anticiparea provocărilor, nu doar pentru listarea pașilor de urmat în mod secvențial.
Cercetătorii subliniază un aspect esențial: AI-ul nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate de utilizator. Deși răspunsurile pot părea „umanizate”, chatboturile nu pot evalua consecințele reale ale acțiunilor.
„Aceste instrumente pot stimula reflecția, dar nu le pasă cu adevărat dacă reușești sau nu”, afirmă Xiao. „Rezultatul final depinde exclusiv de utilizator.”










Lasă un răspuns