Partidele aflate în coaliția de guvernare din Germania propun fortificarea regulilor pentru acordarea sprijinului social destinat persoanelor apte de muncă din Germania, măsură prezentată politic ca fiind o „reformă” a sistemului de asistență socială, conform presei germane.

Dezbaterea are însă o semnificație mai largă decât aceste ajustări punctuale: finanțele publice. După o perioadă în care discursul public a numit-o „Herbst der Reformen” (o „toamnă a reformelor” cu rezultate controversate), executivul și opoziția se confruntă cu întrebarea fundamentală: ce reforme pot fi implementate fără a crește costurile sistemului social și mai mult, într-o economie fragilă și cu resurse fiscale limitate.

Conform proiectului, modificările urmăresc să reintroducă și să întărească obligațiile de colaborare ale beneficiarilor – reguli care au fost relaxate odată cu introducerea „Bürgergeld” (venitul de cetățean) în 2023. De asemenea, documentul propune criterii mai stricte pentru accesul la beneficii pentru persoanele cu resurse semnificative sau locuințe extrem de mari, precum și consolidarea evaluării cazurilor individuale de către centrele de ocupare (jobcenter).

Procentul beneficiari SGB II/Bürgergeld în rândul românilor din Germania este de 8,7%, conform unei analize Mediendienst Integration publicate în noiembrie 2025. Se estimează că aproximativ 78.000 de români beneficiază de această schemă de sprijin social.

Modificări la „Bürgergeld”

Proiectul prevede intensificarea sancțiunilor și a obligațiilor de colaborare cu centrele de ocupare, precum și restricționarea mai strictă a protecției pentru active și locuințe:

• după două absențe nemotivate la întâlnirile cu jobcenter-ul, beneficiarul ar urma să primească cu 30% mai puțin; la a treia abatere, plățile pot fi eliminate complet, cu excepția chiriei, care ar urma să fie plătită direct proprietarului; înainte de „tăierea totală” se va organiza audiere dacă există indicii de boală, iar pentru copiii și adolescenții afectați, reducerea nu se va aplica.
• reducerea standard (regelbedarf) poate ajunge la -30% pentru trei luni în situații precum abandonarea măsurilor de sprijin sau lipsa candidaturilor, cu mai multă severitate decât până acum.
• dispare „karenzzeit” (perioada de grație) în care se tolerau active mai mari; resursele financiare vor fi luate în considerare de la prima zi, iar pragurile de protecție vor fi diferențiate pe categorii de vârstă.
• la nivel locativ, în loc de preluarea automată a chiriei în primul an, statul va acoperi maximum 1,5 ori limita locală considerată „rezonabilă”, restul urmând să fie suportat de beneficiar sau să ducă la relocare; autoritățile din domeniul forței de muncă vor fi responsabilizate pentru a verifica respectarea „frânei chiriilor” (mietpreisbremse).
• cuantumurile nu se modifică: pentru o persoană singură rămâne nivelul de 563 euro (începând cu 2024), cu valori diferite pentru cupluri și minori.

Guvernul susține că scopul este accelerarea reinserției pe piața muncii și reducerea abuzurilor; în prezent, în jur de 5,5 milioane de persoane beneficiază de Bürgergeld, iar „refuzul total” de a lucra reprezintă sub 1%, conform datelor din presa germană.

Impactul financiar: cheltuieli mari, rezultate incert

Disputa politică se concentrează în principal pe buget. Cheltuielile pentru Bürgergeld au atins în 2024 un nivel record de 51,7 miliarde de euro (dintre care 29,2 miliarde pentru sumele de bază, 12,4 miliarde pentru chirie și încălzire, 3,7 miliarde pentru integrare pe piața muncii și 6,5 miliarde pentru costuri administrative), iar în interiorul coaliției au existat opinii divergente cu privire la potențialul de reducere. În proiectul atribuit Ministerului Muncii, se menționează că nu se preconizează economii „semnificative” din modificarea regulilor, sperându-se că înăsprirea sancțiunilor va determina mai mulți beneficiari să renunțe la sistem; o estimare arată că 100.000 de persoane care nu mai primesc ajutor social ar putea duce la economie de circa 850 milioane euro.

Pensiile: reformă „costisitoare” ce afectează resursele fiscale

În același timp, Germania analizează reforma pensiilor într-un cadru tensionat. În 2025, Bundestagul a discutat proiecte privind stabilizarea nivelului pensiilor și egalizarea completă a perioadelor de creștere a copiilor, precum și consolidarea pensiilor ocupaționale – teme care, criticilor, pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. În dezbaterile parlamentare, s-a menționat că aceste măsuri pot reprezenta o povară permanentă pentru bugetul național, în timp ce economiști și organizații de angajatori au solicitat reforme mai ample, inclusiv revizuirea vârstei de pensionare.