Prim-ministrul a afirmat că majorarea „generală” a impozitelor locale reprezintă aproximativ 70%, iar deși acest procent poate părea ridicat, în valori reale, sumele plătite de români pentru proprietăți nu sunt foarte mari în comparație cu nivelul veniturilor și cu taxele pe proprietate aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene.

„Este important să menționăm că creșterea este de aproximativ 70%. 70% poate părea semnificativ, însă dacă impozitul pe o locuință în zona rurală era în medie de 30 de euro, acum se plătesc circa 45 sau 50 de euro. În procente, această majorare este considerabilă, dar dacă raportăm suma la veniturile totale, impactul este relativ redus comparativ cu alte țări, fiind totuși modest.”

Angajamentul transmis de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), asumate de guvernurile anterioare acum patru ani, constă în ajustarea impozitelor la valoarea de piață a construcțiilor. În prezent, de exemplu, prețul per metru pătrat în zonele urbane se estimează la circa 500 de euro. Totuși, majoritatea apartamentelor în orașele mari, precum reședințele de județ, depășesc adesea pragul de 1.000 de euro pe metrul pătrat de suprafață utilă. Astfel, nivelul actual de impozitare, dacă s-ar calcula la prețurile de piață, ar fi considerat acceptabil, a afirmat Ilie Bolojan, într-o emisiune TVR.

Întrebat dacă este de așteptat ca impozitele pe imobile să crească în continuare, în condițiile în care vor fi raportate la valorile de piață, premierul a precizat că se realizează în prezent o centralizare a datelor referitoare la prețurile locuințelor din fiecare localitate.

„România s-a angajat să stabilească, până la 1 ianuarie 2027, impozitele în funcție de valoarea de piață. În anumite zone, aceste valori ar putea scădea, deoarece se lucrează la un sistem informatic realizat de Ministerul Finanțelor, care colectează date din toate tranzacțiile imobiliare – vânzări și cumpărări de apartamente sau case. Primăriile trebuie să comunice prețul de vânzare al fiecărei proprietăți, iar aceste informații sunt introduse într-o bază de date la nivel național. Cu cât sunt mai multe tranzacții, cu atât datele devin mai exacte, iar valoarea de piață pe metru pătrat devine mai clară, inclusiv pentru zonele centrale.”

„Neplata acestor impozite la valori de piață a generat pierderi materiale semnificative pentru bugetele locale, iar aceste sume, dacă ar fi fost colectate, ar fi permis investiții în infrastructură și servicii publice mai bune în multe comunități,” a explicat șeful Guvernului.

De asemenea, el a accentuat că autoritățile locale sunt responsabile pentru modul în care gestionează fondurile provenite din taxele și impozitele colectate, menționând că în multe primării, cheltuielile pentru personal depășesc încasările bugetare cu mult.

„Totalul cheltuielilor pentru salariile personalului din administrația publică locală din România este dublu față de totalul veniturilor generate din impozite și taxe locale,” a adăugat Ilie Bolojan.