„Titlul este complet fals. Conștientizați că, dacă ar fi fost o astfel de afirmație, ar fi existat reacții. (…) Este exclus și faptul că declarația nu a fost acestea. Nu mă întorc cu o precizare pe care o fac într-o zi, eventual recunoscând că a fost o greșeală și o regret. În acest caz, declarația pe care am oferit-o a fost ca răspuns la întrebarea privind opțiunile în cazul de… Și am explicat în cazul invocării articolului 5, ceea ce prevede în legătură cu NATO, responsabilitatea României pentru flancul de sud-est, în contextul unei coaliții de voință, care este ordinea deciziilor. Niciun fel, dar, repet, este interesul de a răspândi informații”, a afirmat Radu Miruță la B1TV.

Întrebat dacă această temă ar putea fi abordată în cadrul CSAT, cum ar fi trimiterea de trupe românești în Groenlanda, Miruță a răspuns că „nu exista nicio situație în această direcție”.

„Motivul care să determine convocarea CSAT-ului nu există în prezent. Nu există în acest moment motive pentru a convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru astfel de decizii. Evident că, dacă mă întrebați, în diferite scenarii, care sunt mecanismele legale pe care statul român le poate utiliza, este recomandabil ca un ministru să cunoască aceste opțiuni și să le explice. În cazul A s-ar aplica această măsură, în cazul B alta. Explicarea acestor variante nu indică faptul că România a decis ceva, deoarece și variantele prezentate sunt diferite. Iar în final, pe care dintre ele afirm că România le-a ales, așa cum aș spune eu? Pentru că am detaliat două opțiuni. Există foarte multă preocupare de a manipula informațiile din spațiul public și de a răspândi zvonuri”, a menționat ministrul Apărării.

Radu Miruță a susținut că moțiunea simplă îndreptată împotriva sa este lipsită de fundament: „Moțiunea simplă este pentru că? Pentru că sunt acuzat de ceva ce nu am afirmat și care se dorește a fi fost spus de mine doar pentru că o anumită publicație a publicat un titlu fals? Am ajuns să discutăm în plenul Parlamentului sau al uneia dintre camerele legislative despre o informație falsă? Sunt ministru de doar două săptămâni și sunt acuzat de ceva ce nu am afirmat. Este o subestimare a rolului Parlamentului să analizezi o informație falsă în cadrul unei moțiuni împotriva unui ministru pentru acuzații nefondate”.

Miruță a fost întrebat la Antena 3 CNN cum ar reacționa România dacă ar primi o solicitare din partea aliaților europeni pentru a sprijini Groenlanda în cazul în care SUA trimite trupe în această zonă.

„Sunt două scenarii. Unul în care acest lucru s-ar produce prin invocarea articolului 5. Adică un stat membru NATO este atacat și celelalte state membre trebuie să reacționeze. Decizia ar fi una NATO. Și o altă situație în care ar fi o coaliție de voință, adică trimiți trupe fără a invoca articolul 5. În aceste situații, decizia este luată de CSAT și apoi supusă votului Parlamentului României asupra trimit erii sau nu a forțelor. Pentru o situație similară, nu consider că trimiterea trupelor românești în Ucraina este comparabilă. Decizia națională și a CSAT este clară: nu trimitem militari aiarmii români în Ucraina, însă această decizie are la bază riscul suplimentar reprezentat de Federația Rusă”, a explicat Miruță.