MIT Technology Review reprezintă o publicație de prestigiu la nivel internațional, independentă editorial, deținută de Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Înființată în 1899, este prima revistă de specialitate în domeniul tehnologiei din lume și s-a transformat într-o platformă digitală care furnizează analize, recenzii și perspective asupra tehnologiilor inovatoare și influenței lor globale.

Iată previziunile experților de la MIT Technology Review pentru anul 2026 în domeniul inteligenței artificiale:

Din ce în ce mai multe produse din Silicon Valley vor integra modele chinezești

Anul anterior a fost un punct de referință pentru modelele chinezești open-source. În ianuarie, DeepSeek a lansat R1, un model consacrat pe raționament, și a impresionat comunitatea cu potențialul unei companii relativ mici din China, cu resurse limitate. Până la sfârșitul anului, evenimentul „momentul DeepSeek” devenise un termen frecvent folosit de antreprenori, observatori și specialiști în AI — o referință aspirațională.

Pentru prima dată, mulți au realizat că se pot obține performanțe AI de top fără a recurge la OpenAI, Anthropic sau Google.

Modelele precum R1 permit utilizatorilor să descarce și să ruleze propriile versiuni pe serverele proprii. Mai mult, acestea sunt mai ușor de personalizat, în contrast cu modelele „închise” create de mari companii americane, care păstrează capabilitățile ca informație protejată, iar accesul la ele este frecvent costisitor.

Astfel, modelele chinezești au devenit o opțiune preferențială. Media financiară a relatat că startup-uri din Statele Unite recunosc valoarea acestor resurse și le adoptă tot mai frecvent.

Un exemplu popular îl constituie Qwen, dezvoltat de Alibaba, compania ce administrează cea mai mare platformă de comerț electronic din China, Taobao, și deține și Trendyol, activă și în România. Doar versiunea Qwen2.5-1.5B-Instruct a fost descărcată de peste 8,85 milioane de ori, consolidându-și poziția printre cele mai utilizate modele de limbaj pre-antrenate. Familia Qwen include diverse variante, adaptate pentru matematică, programare, viziune și urmarea instrucțiunilor — o diversitate ce a transformat-o într-o forță în open-source.

Alte companii chineze, anterior reticente în adoptarea open source, acum urmează exemplul DeepSeek. Printre cele mai vizibile se numără GLM de la Zhipu și Kimi de la Moonshot. Competiția a determinat și firmele americane să-și deschidă parțial modele. În august, OpenAI a lansat primul său model open-source, iar în noiembrie, Institutul Allen pentru Inteligență Artificială din Seattle a prezentat Olmo 3.

Chiar și în contextul rivalității crescânde dintre SUA și China, adoptarea aproape universală a open source-ului de către firmele chineze a consolidat încrederea comunității globale de AI și le-a oferit un avantaj pe termen lung în relația de încredere.

Experții MIT anticipează că în 2026, tot mai multe aplicații din Silicon Valley vor funcționa discret pe modele chinezești, iar diferența între lansările chineze și cele din Vest se va reduce — de la luni la săptămâni sau chiar mai rapid.

SUA vor intra într-un nou an de controverse legislative legate de AI

Regulamentul pentru inteligența artificială se află în pragul unui moment crucial. La 11 decembrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv care vizează blocarea legislatiei statale privind AI, pentru a evita restricțiile în creștere asupra industriei aflate în expansiune. În 2026, se preconizează intensificarea conflictelor politice. Casa Albă și guvernele federale vor lupta pentru a-și păstra controlul asupra tehnologiei în creștere, în timp ce companiile din domeniul AI vor organiza campanii puternice de lobby pentru a contracara eventualele reglementări, susținând că o varietate de legi statale ar sufoca inovația și ar eroda poziția SUA în competiția globală cu China.

Sub influența ordinului lui Trump, statele pot evita adoptarea propriilor reguli, temându-se de riscuri legale sau pierderi de fonduri federale pentru opoziție. State precum California, ce a adoptat recent legea referitoare la transparența modelelor frontieră, susține că only Congresul poate revoca legislațiile regionale. Alte state, temându-se de faliement financiar sau de atenția nedorită, s-ar putea retrage din aceste inițiative.

Cu toate acestea, legislația la nivel de stat va continua în domenii sensibile, mai ales acolo unde ordinul prezidențial permite acest lucru. Sub presiunea publicului pentru limitarea utilizării chatbot-urilor implicate în suiciduri adolescentine, precum și pentru reducerea consumului energetic al centrelor de date, intervențiile legislative vor crește.

În loc de lege unică la nivel federal, Trump intenționează colaborarea cu Congresul pentru stabilirea unui cadru legislativ național pentru AI. Însă, speranțele sunt reduse, întrucât în 2025, congresul a eșuat în încercarea de a înființa un moratoriu asupra legilor statale și nu există certitudini privind succesul acestui demers în anul curent.

Companii precum OpenAI și Meta vor susține grupuri de lobby influente pentru a sprijini candidați favorabili, în timp ce grupurile de susținere a reglementării vor contracara postura legislativă. Se preconizează confruntări în alegerile din anul următor.

Pe măsură ce AI avansează, tot mai mulți oameni vor încerca să influențeze direcția acestei tehnologii, iar anul 2026 va continua să fie marcat de conflicte și presiuni legislative fără final previzibil.

Chatboții vor revoluționa modul în care efectuăm cumpărături

Imaginați-vă o lume în care un asistent personal disponibil nonstop vă ajută să alegeți cadouri potrivite pentru chiar și cei mai exigenți membri ai familiei sau prieteni, sau să explorați internetul pentru cele mai bune oferte în funcție de buget. Acesta poate analiza avantajele și dezavantajele unui aparat electrocasnic, le poate compara și poate identifica cele mai avantajoase oferte. Odată ce sunteți mulțumit, poate realiza și achiziția și livrarea produsului.

Acest ghid de cumpărături digital nu este un expert uman, ci un chatbot. Și nu este o predicție pentru viitor îndepărtat. Recent, companiile de tehnologie au anunțat că AI va genera în acest sezon de cumpărături online peste 263 de miliarde de dolari în comenzuni, reprezentând circa 21% din total. Specialiștii estimează că, în următorii ani, comerțul bazat pe AI va depăși această cifră, atingând între 3 și 5 trilioane de dolari anual până în 2030.

Chiar și pe piața românească, retailer-ul online eMAG a anunțat recent că pregătește un serviciu cu inteligență artificială pentru realizarea cumpărăturilor în mod automat.

Este firesc ca companiile din domeniu să investească masiv în optimizarea experienței de cumpărături. Aplicația Gemini de la Google utilizează baza de date Shopping Graph pentru a accesa și a compara produse, precum și pentru a apela direct magazine în numele utilizatorilor. De asemenea, în noiembrie, OpenAI a anunțat o funcție ChatGPT dedicată pentru cumpărături, cu parteneriate cu retaileri precum Walmart, Target și Etsy pentru a permite achiziții direct prin conversații cu chatbot-ul.

În anul următor, se anticipă numeroase colaborări similare, pe măsură ce timpul de interacțiune al consumatorilor cu AI crește, iar traficul de pe platformele de căutare și rețelele sociale va continua să scadă semnificativ.