Guvernul României încearcă să calmeze tensiunile sociale legate de creșterea spectaculoasă a taxelor pe proprietate. Într-un comunicat de presă, se afirmă că era necesară o reformă a sistemului de impozitare a proprietăților, explicată în detaliu și comparată cu alte sisteme, în numele obținerii de fonduri pentru dezvoltarea comunităților.

Însă, ceea ce nu menționează oficiali guvernamentali este că fondurile colectate de primării sunt direcționate către bugetul central, nu rămân în bugetele locale. Astfel, primarii și consiliile locale pot decide asupra impozitelor conform legii, dar banii nu ajung pentru proiecte locale, ci sunt transferați către bugetul național, fiind cauza nemulțumirii populației și a primarilor.

Există și informații neoficiale de la premier conform cărora fondurile colectate vor fi reutilizate pentru finanțarea bugetului central.

Guvernul explică creșterea impozitelor pe proprietate, însă nu menționează faptul că veniturile din aceste taxe vor fi destinate bugetului general al statului, iar autoritățile locale vor beneficia în continuare de aceleași sume.

Ca răspuns la solicitările jurnaliștilor și pentru clarificarea deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri, autovehicule), Biroul de presă al Guvernului oferă următoarele precizări:

Guvernul României: Reforma sistemului de impozitare a proprietăților a fost necesară. De ce?

1. România avea unul dintre cele mai mici procente ale veniturilor din impozitarea proprietăților în rândul statelor europene, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%.

2. Existau diferențe semnificative în impozitarea locală, iar valoarea impozitelor nu reflecta valoarea de piață a imobilelor în cazul persoanelor fizice.

3. Rata de colectare era scăzută, iar impozitele nu erau actualizate conform inflației. Peste un sfert din impozite nu erau încasate, ceea ce a dus la pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili și administrare ineficientă, precum și la creșteri ale transferurilor de fonduri de la bugetul național către autoritățile locale.

Reforma fiscală a fost planificată încă din 2021-2022, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și este inclusă în angajamentele asumate de Guvern pentru perioada 2024–2025, aprobate de Comisia Europeană.

Deși discuțiile despre impozitarea pe baza valorii de piață au avut loc de-a lungul anilor, aplicarea acestora a fost amânată de diverse echipe guvernamentale, ceea ce a afectat accesul la fonduri europene și perfomanța administrativă locală.

Implementarea măsurilor a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale și a opoziției politice, ceea ce a condus la întârzieri în proiectele de finanțare europeană și la dificultăți în algoritmul de implementare.

Impactul asupra bugetului

Aplicarea noilor cotații ale impozitelor pe proprietăți se estimează că va aduce venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, o creștere de peste 30% față de 2025, fiind împărțită între clădiri (+1,42 miliarde lei), terenuri (+1,09 miliarde lei) și vehicule (+1,18 miliarde lei).

Este important de precizat că banii colectați rămân în bugetele locale, însă transferurile către acestea pot fi influențate de alte decizii centrale, în condițiile unui deficit bugetar crescând.

Guvernul anunță principalele modificări legislative în domeniul impozitării proprietăților:

Impozitarea clădirilor și terenurilor:

• Actualizarea bazei de impozitare: eliminarea valorilor istorice și depășite, pentru a reflecta realitatea economică, pregătind trecerea la impozitarea pe valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
• Creșterea bazei de impozitare: cu aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), ca medie națională pentru locuințele standard, neincluzând terenul și TVA-ul.
• Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate: pentru a conforma cu angajamentele din PNRR și recomandările instituțiilor internaționale, precum Banca Mondială.
• Întărirea rolului autorităților locale: acestea vor putea stabili cote de impozitare și facilități, precum și să adapteze nivelul taxelor la specificul local.

Estimările indică o majorare medie a impozitelor pe proprietate de 70-80%, însă în anumite cazuri, creșterea poate depăși această valoare, datorită combinării mai multor măsuri precum eliminarea reducerilor anterioare și actualizarea valorii impozabile.

1. Eliminarea coeficienților de reducere:

• Până în 2025, clădirile foarte vechi și cele de între 50–100 ani beneficiaseră de reduceri semnificative, dar noile măsuri vor duce la o impozitare mai apropiată de valoarea de piață, cu creșteri de până la 70% sau peste.

2. Actualizarea bazei de calcul și recalibrarea valorilor:

• Legislația a introdus valori actualizate pentru baza de impozitare, ajustând-o la condițiile economice actuale.

3. Majorarea cotei de impozitare de nivel local:

• Autoritățile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2%, iar în cazul unei creșteri, impactul total asupra impozitului se amplifică, fiind astfel mai reprezentativ pentru valoarea reală a proprietăților.

De asemenea, Consiliul Local sau Consiliul General pot decide creșteri ale impozitelor și taxelor locale până la 100%, în loc de 50%, pe baza unor criterii obiective, influențând cuantumul final al sarcinii fiscale.

Impactul asupra impozitului pentru autovehicule

Sistemul de impozitare a autovehiculelor se bazează pe capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, o metodă tradițională menținută pentru continuitate, predictibilitate și uniformitate la nivel local. Sistemul era deja adaptat și folosit de autorități.

În cadrul reformei PNRR M59, nu s-a schimbat arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni, diferențiate după norma de poluare Euro a vehiculului, pentru a reflecta impactul asupra mediului. Vehiculele mai vechi suportă valori mai mari, iar cele conforme cu standarde Euro noi beneficiază de valori mai mici sau de creșteri moderate.

Diferențierea se face pe baza criteriilor obiective europene, fiind compatibilă cu obiectivele PNRR, astfel încât autovehiculele mai puțin poluante poartă o povară fiscală mai redusă.

Guvernul anunță și modul în care vor fi impozitate autoturismele hibride începând cu 2026. Se standardizează cotele în funcție de emisii, trebuie ca un vehicul hibrid să emită sub 50 g CO₂/km pentru a fi considerat emisii reduse, altfel fiind supus unor cote mai mari.

Ce nu menționează oficial: fondurile strânse local vor fi direcționate către bugetul central. Se reduce procentul destinat localităților din Impozitul pe venitul global de la 63% la o valoare mai mică, ceea ce duce la diminuarea fondurilor alocate administrației locale, chiar dacă taxele locale sunt majorate.

Explicat simplificat:

Dacă bugetul unei localități era de 10 lei, format din 6 lei din taxe locale și 4 lei din alte transferuri (IVG), creșterea taxelor locale la 8 lei reduce partea de transferuri. Însă, procentul de bani redistribuiți către localități scade, astfel încât acestea vor avea același buget, dar mai puțini bani pentru cheltuieli și investiții, fiind direcționați la bugetul central.