Numirile în conducerea serviciilor de informații (SRI, SIE) de către Nicușor Dan au devenit principalele subiecte tensionate și sensibile din domeniul politic actual. După mai bine de doi ani de interimat la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), partidele din coaliție încearcă să ajungă la un acord ce să echilibreze interesele politice cu cerințele de securitate națională, conform G4Media.

Conform surselor apropiate negocierilor, PNL își exprimă în mod explicit dorința de a controla SRI, susținându-i pentru poziția de director pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și pe președintele Senatului, Mircea Abrudean. De cealaltă parte, PSD revendică conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE), unde sunt vehiculate nume importante din spectrul politic: Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea.

Cu toate acestea, favorit rămâne Marius Lazurcă, consilier prezidențial, considerat o soluție „tehnocrată” și mai ușor de acceptat de cele două părți din coaliție.

Propunerile lui Nicușor Dan pentru SRI și SIE, respinse de partide

Sursele politice indică faptul că prima opțiune propusă de președintele Nicușor Dan pentru șefia SRI, avocatul Gabriel Zbârcea, a fost respinsă rapid. Motivul invocat: presupuse simpatii neo-legionare, considerate incompatibile cu importanța funcției. Atât PSD, cât și PNL au respins inițial această candidatură.

Ulterior, liderul PSD Sorin Grindeanu a exprimat public poziția partidului, afirmând că social-democrații nu vor accepta „persoane care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”, o declarație interpretată ca o opoziție clara la propunerile venite din partea Cotroceniului.

Lista scurtă pentru conducerea SRI include și pe Florin Vlădică, din Departamentul Securității Naționale al Administrației Prezidențiale, dar șansele sale sunt considerate reduse din cauza lipsei de sprijin din partea PNL.

În prezent, cel mai plauzibil scenariu privește o împărțire politică a conducerii serviciilor secrete. Conform surselor, PNL ar susține conducerea SRI, iar SIE să revină unui candidat acceptat și de PSD. Alte variante, precum numirea senatorului PNL Alexandru Muraru la șefia SIE, sunt considerate mai puțin probabile deoarece liberalii nu pot controla ambele servicii.

Blocaj de peste doi ani în conducerea SRI

Au trecut peste doi ani și jumătate de la demisia lui Eduard Hellvig din funcție, iar țara se află încă într-o perioadă de interimat prelungit. Deși președintele are rol constituțional pentru nominalizări, Nicușor Dan a evitat să propună un nume specific, menționând doar că o decizie va fi luată „într-un termen rezonabil”, posibil la finalul anului 2025 sau începutul anului 2026.

Contextul politic complică și mai mult procesul. Președintele trebuie să negocieze cu PSD nu doar numirile în conducerea serviciilor secrete, ci și cele ale șefilor din parchete. PSD deține un rol major, fiind cu cea mai mare pondere parlamentară și controlând Ministerul Justiției, care face propunerile oficiale.

Se pare că Nicușor Dan încearcă să lege numirile din serviciile secrete de cele din justiție, pentru a-și securiza pozițiile strategice, în special la SRI și DNA. În realitate, aritmetica parlamentară îl obligă să negocieze fiecare numire cu PSD, care deține practic dreptul de veto.

Presiune publică asupra justiției și serviciilor de informații

Procedura pentru desemnarea noilor șefi ai parchetelor va fi demarată în curând de către ministrul Justiției, Radu Marinescu, în contextul unei presiuni crescute după documentarul Recorder despre „justiția capturată”. Mandatele actualilor șefi de parchete expireră pe 30 martie, însă aceștia pot primi un nou mandat.

Președintele a criticat în mod repetat rezultatele slabe în combaterea corupției și evaziunii fiscale a Parchetului General și DNA, și a anunțat organizarea unui referendum în rândul magistraților privind activitatea CSM.

În acest context, numirea conducătorilor serviciilor secrete reprezintă mai mult decât o măsură de securitate: este o miză politică majoră, în care partidele își apără influența, iar președintele trebuie să acționeze conform regulilor impuse de coaliție.