Cel mai valoros arbitru din România, Istvan Kovacs, a împărtășit recent cititorilor FANATIK câteva perspective care facilitează înțelegerea viziunii sale asupra fotbalului. Interviul realizat la Prima Sport a avut loc după derby-ul ultimei etape (FCSB – Rapid), iar unele dintre aceste idei răspund unor întrebări ridicate în urma prestației echipei conduse de dl. Kovacs în acel meci.

Nu în ultimul rând, consider acest interviu relevant, deoarece opiniile exprimate evidențiază modul în care un personaj cu adevărat important percepe fenomenul fotbalistic, fiind expus direct și nemijlocit la un nivel competitiv inaccesibil cluburilor locale sau microbiștilor din România.

„Sunt de acord cu anunțarea deciziilor în timpul meciului, pe teren, însă nu sunt de acord ca explicațiile să fie date după joc în fața publicului. Cu această abordare nu sunt de acord. Nu contribuie pozitiv la fotbal. În plus, la cald, arbitrii fiind obosiți, pot greși în exprimare sau pot să nu exprime exact ceea ce gândesc, generând astfel controverse.”

Aici sunt două idei. Nu judec corectitudinea lor, ci doresc doar să ne asigurăm că le înțelegem corect.

Perspectiva lui Kovacs asupra publicului

Prima dintre acestea: „sunt de acord cu anunțarea deciziilor în timpul jocului”. În rugby, această practică este folosită de mult timp. Pentru a face referire la un sport european, deoarece în show-biz-ul american, spectatorii interacționează frecvent cu arbitrii pe teren. Este, în esență, o formă de respect pentru observatori (fie că sunt în tribune sau acasă), într-o epocă în care tehnologia face ca această interacțiune să fie automatizată. Explicarea deciziilor nu este o concesie, ci o necesitate normală.

A doua idee poate genera dezbateri: „(…) dar ca să dau explicații după meci în fața publicului, nu. Cu asta nu sunt de acord. Nu ajută la dezvoltarea fotbalului. În plus, fiind la cald, arbitrii obosiți pot greși în exprimare sau pot să nu exprime clar ceea ce gândesc, ceea ce duce la controverse.”

Pentru a crește interesul și pentru a apropia cât mai mult fotbalul de spectatori, mai ales pentru că disputa și controversa atrag cel mai mult publicul, deținătorii drepturilor TV impun, prin contract, cluburilor să acorde interviuri pre și post-meci. Antrenorii și jucătorii trebuie să se prezinte în fața publicului înainte de meci și după meci pentru declarații. Exact așa cum subliniază dl. Kovacs: la cald, obosiți după meci, încărcați de emoții sau frustrați de rezultatul obținut.

Mulți dintre ei preferă să evite camerele și să se retragă în alte spații. Cu toate acestea, constrânși de contracte, aceștia se supun obligativității, încercând să răspundă la întrebări și să gestioneze emoțiile. De exemplu, Petrila, după meciul de la Botoșani, a fost probabil sigur că va fi solicitat pentru un interviu. În situații precum eșecul sau ratarea unui obiectiv, un antrenor sau un jucător devine ținta întrebărilor și criticilor, chiar dacă nu dorește. În același mod, cei care pierd un meci important sau ratează o oportunitate primesc aceleași întrebări dure, fără a fi protejați de sentimentele personale.

Istvan Kovacs, un personaj de excepție în fotbal

Un personaj din lumea fotbalului care beneficiază de o excepție de la aceste obligații este arbitrul. Actor principal în jocurile contemporane, cel care, prin deciziile sale, influențează rezultatele și clasamentul, este perceput diferit de ceilalți factori ai fenomenului fotbalistic. Această distincție duce la sentimentul de personaj special, îndreptățit de reguli subiective să ocupe această poziție.

Interviurile acordate în momentele de tensiune dezvăluie, cel mai fidel, personalitatea reală a intervievatului. Adevărul exprimat în aceste momente reflectă autenticitatea și autocontrolul persoanei. De aici, descoperim omul din spatele arbitrajului, cu emoțiile și gândurile sale, și nu doar funcția de judecător pe teren. Evitarea acestor discuții limitează accesul publicului nu doar la explicațiile tehnice, ci și la înțelesul personal al alegerilor și deciziilor unui arbitru, influențând percepția asupra responsabilității și transparenței judiciare în fotbal. În cazul în care ar fi pus în postura de a explica greșelile, s-ar realiza o înțelegere mai profundă a conceptului de responsabilitate.

După meciul FCSB – Rapid, în timp ce așteptam să părăsim peluza, discutam despre faza din minutul 93, încercând să înțelegem decizia arbitrală care a schimbat scorul sau rezultatul meciului. Această fază devine decisivă pentru poziționarea în clasament și pentru calificarea în play-off. În astfel de situații, mulți suporteri se întreabă: de ce nu a fost chemat arbitrii să revizuiască faza? De ce nu s-a acordat fault, henț sau corner? În cazul nostru, dl. Kovacs nu a fost chemat să clarifice aceste aspecte, considerând aceasta o procedură normală.

„Multe controverse apar din cauza faptului că unii oameni nu sunt la curent cu regulile. Nu e treaba noastră să îi facem să citească.”

Astfel, această excepție a dus la o anumită formă de aroganță, manifestată nu doar față de antrenori și jucători, ci și față de publicul spectator, care le susține eforturile. „Nu e treaba noastră să îi facem să citească”. În această situație, mulți spectatori și suporteri, fiind mai puțin informați, pot considera că arbitrii se percep ca superiori celor care alcătuiesc lumea fotbalului, chiar dacă fără aceștia jocul nu s-ar putea desfășura.

Excepția conferă arbitrilor o percepție de superioritate față de public, evitând responsabilitatea de a explica deciziile. La rândul lor, deținătorii de drepturi TV și oficialii consideră că această poziție le oferă un avantaj strategic, creând o distanțare față de cele întâmplate pe teren. În plus, schimbările frecvente în regulamente implică faptul că suporterii trebuie să se actualizeze continuu, chiar dacă, în realitate, mulți întâmpină dificultăți în a ține pasul cu noile reguli. Clasamentează această situație ca o provocare pentru înțelegererea completă a jocului și a deciziilor arbitrilor.

„Este dificil. Sunt foarte multe modificări și dacă nu ești la curent cu aceste schimbări…”

Regulamentul de fotbal a devenit complex, aproape de un curs avansat de fizică cuantică. În timp ce suporterii trebuie să își actualizeze constant cunoștințele fiscale sau de legislație rutieră, pare dificil să țină pasul cu noile legislații sportive. Se vorbește chiar despre reglementarea accesului în stadion printr-un test online, iar lipsa rezultatelor ar putea duce la înlocuirea participării cu penalizări sau chiar interdicții temporare.

Soluții pentru implicarea VAR-ului

Până atunci, suporterii rămân fără răspunsuri clare la întrebările legate de deciziile arbitrare. Acceptarea explicării în timpul meciului de către arbitri amână aceste discuții, dar nu le rezolvă. În cazul unui exemplu concret, dl. Kovacs ar putea justifica decizia de acordare a penalty-ului, însă nu și pe cele referitoare la faze nerefăcute sau decizii negreșit explicite.

Soluția ideală ar fi introducerea posibilității de solicitare a arbitrului video de către fiecare echipă de mai multe ori pe meci, similar cu tenisul. În fotbal, o astfel de solicitare ar putea fi permisă odată pe repriză pentru fiecare grupare, contribuind la reducerea controverselor.

În cazul în care centralul nu observă un henț sau contact dubios și solicitarea VAR este făcută de echipa reclamantă, explicațiile devin relevante. Astfel, numai atunci se vor putea elimina sau clarifica anumite decizii contestate, completând transparența și corectitudinea arbitrajului.

Până la această schimbare, suporteri trebuie să studieze regulile, să fie informați și să urmărească evoluția jocului pentru a înțelege mai bine deciziile arbitrilor, având în vedere responsabilitatea și complexitatea acestora.