Într-o analiză publică, Haliti afirmă că, de peste trei decenii, romii din România sunt reprezentați în Parlament de către aceeași structură politică, fără competiție reală și fără posibilitatea de schimbare prin vot. Conform acestuia, această situație contravine principiilor democratice asumate de România după anul 1989.

„România a încheiat recent un an electoral intens, lăsând mulți alegători mai neliniștiți decât împăcați. În astfel de momente, când cetățenii sunt evident sătui de status quo și caută o schimbare reală, democrația este testată prin modul în care funcționează cu adevărat puterea. În acest context, modul în care este reprezentată politica romilor reflectă o poveste mult mai amplă despre România însăși.

Nu doar despre romi, ci un exemplu extrem care exprimă clar ceea ce toți cetățenii indică despre problemele tarii: alegerile nu au impact real, deoarece nu se schimbă nimic, politicienii nu sunt interesați de risipa fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie, care a devenit insuportabil”, transmite Haliti într-un comunicat.

Un singur reprezentant, indiferent de participarea la vot

Conform legislației vigente, minoritatea romă beneficiază de un mandat rezervat în Parlament. În practică, spune Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează oficial ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără concurență electorală reală.

„Alegerile devin o formalitate, legitimizând reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr foarte redus de voturi, mandatul este asigurat”, susține vicepreședintele Fundației Roma for Europe.

Datele electorale relevă o scădere constantă a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 în alegerile parlamentare din 2024. În condițiile unei populații rome estimate la circa două milioane de persoane, această susținere electorală reprezintă sub 1%.

„Cum funcționează, practic, democrația pentru cea mai mare minoritate europeană, minoritate cu cel mai mare număr de membri în România? Răspunsul este: ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. De peste treizeci de ani – mai mult decât perioada dictaturii lui Ceaușescu – romii din România sunt reprezentați de aceeași structură politică, protejată de un sistem cu partid unic și finanțată din fonduri publice începând din 1992. Puterea s-a schimbat în alte sectoare ale politicii naționale, însă aici reprezentarea a rămas constantă, izolată de presiunea electorală și permanentă.

Pur și simplu, romii nu au posibilitatea de a alege cine îi poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este rezervat unei singure organizații, care nu funcționează chiar ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este construit atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanții deja desemnați de sistem. Ei ar ajunge în parlament chiar dacă ar obține un singur vot, la propriu”, a adăugat acesta.

Finanțare publică de milioane, indiferent de nivelul de susținere

Un alt aspect criticat este suportul financiar public. Conform datelor, organizația care deține exclusiv dreptul de reprezentare a romilor primește anual fonduri de la bugetul de stat, bazându-se pe dimensiunea oficială a minorității, nu pe rezultate electorale.

Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, aproximativ 7,6 milioane de euro.

„Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de structura instituțională”, afirmă Haliti.

Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF

Controversele vizează și modul în care au fost administrate fondurile publice. Curtea de Conturi a României a semnalat în mai multe rânduri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior în urma litigilor. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de milioane de euro, cazuri trimise ulterior pentru urmărire penală.

„Și aceste fonduri sunt gestionate de acea structură. Curtea de Conturi a constatat în repetate rânduri cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activități ale reprezentanței exclusive a romilor, banii fiind recuperați doar după procese îndelungate. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând milioane de euro în fonduri utilizate abuziv, și a trimis cazurile în urmărire penală – însă deciziile publice sunt întârziate sau insuficiente”, afirmă Haliti.

În lipsa unor alternative democratice, mulți alegători romi preferă să nu voteze sau să ofere sprijin unor alte formațiuni. Haliti avertizează că partide de extremă dreaptă, cunoscute pentru poziții anti-minorități, obțin rezultate importante în anumite comunități rome.

„Aceasta nu înseamnă că romii nu se interesează de democrație, ci că au pierdut încrederea în un sistem incapabil de schimbare”, se menționează în analiză.

Controverse recente și acuzații de incompatibilitate

Se amintește și un incident recent, când reprezentantul romilor a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, ca urmare a unor declarații considerate incompatibile cu atribuțiile, inclusiv în raport cu comunitatea LGBT.

De asemenea, el susține că responsabilitatea nu aparține în mod direct comunității rome, ci claselor politice din România, care au tolerat timp de decenii un sistem fără competiție. În opinia sa, deschiderea reprezentării către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar întări democrația țării, nu i-ar slăbi fundamentul.

„Privită comparativ, inconsecvența este evidentă. În țările vecine, minoritățile naționale, precum cele din Ungaria sau Serbia, aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conduse de lideri înlocuibili. România susține aceste standarde când reprezintă cetățenii din diaspora. În interior, însă, pentru romi, această abordare este refuzată”, avertizează Haliti, concluzionând că miza nu este doar reprezentarea unui grup minoritar, ci credibilitatea întregii democrații românești.