IMAGINI – VIDEO: Tunel Autostrada A1 Lugoj – Deva (surse: RăducuPDrum)

„Pe A1, la cel de-al doilea tunel de la Margina – Holdea, cu o lungime de aproximativ doi kilometri (foraj + metodă combinată), lucrările sunt în grafic”, menționează Răducu Popa, autorul imaginilor, care monitorizează în mod constant șantierele de autostrăzi.

Întrebat despre calendarul estimat și când se așteaptă finalizarea proiectului la lotul – lipsă din A1 Lugoj – Deva, acesta răspunde că data finală ar fi în luna decembrie 2026.

Unii comentatori au comparat tehnologia utilizată pentru tunelurile din proiectul UMB și partenerul bosniac cu cele executate de PORR la primul tunel forat pentru autostradă din România, respectiv cel din secțiunea 4 a A1 Sibiu – Pitești.

„Diferențele sunt majore în tehnică și utilaje. Se pare că metoda folosită de UMB și partenerii săi este metoda umbrărească, nu tehnica austriacă, iar stilul de lucru și echipamentele diferă substanțial de cele ale PORR”, afirmă un comentator.

În răspuns, autorul imaginilor precizează că se compară mere cu pere și subliniază că UMB utilizează utilaje moderne și tehnica NATM (New Austrian Tunnelling Method), care include operțiuni precum forajul, instalarea tuburilor, stabilizare, tencuire și armare, în funcție de specificul fiecărei lucrări.

De asemenea, tunelul realizat de PORR are două benzi pe sens de circulație, în timp ce pe segmentul Lugoj – Deva există și bandă de urgență suplimentară.

Un alt comentator observă că tunelurile din A1 Lugoj – Deva diferă de cele construite de PORR pe A1 Sibiu – Pitești: „Tehnologia utilizată de UMB pare mai dezordonată, dar nu este așa. Ei sapează un tunel mai larg (inclusiv banda de urgență), ceea ce determină un volum de excavație cu circa 60 – 70% mai mare comparativ cu PORR. Acest aspect poate influența viteza de progres, însă abordarea lor presupune împărțirea frontului de lucru în două etape verticale, cu săpături și consolidări separate, permițând lucru în echipe multiple și dublând astfel ritmul de avansare”.

Specialiști din cadrul Companiei Naționale de Drumuri afirmă că proiectele de tunel pentru cele două autostrăzi sunt diferite și nu pot fi comparate direct: „Tunelul UMB dispune de 2 benzi pe sens și bandă de urgență, fiind compus din patru sectoare cu tunel forat și două sectoare cu metoda combinată cut&cover. La fel, tunelul PORR are 2 benzi pe sens, fără bandă de urgență, și este executat integral prin foraj cap coadă. Deși ambele employează tehnica austriacă, dimensiunile și complexitatea lucrărilor diferă, în special sectorul de la Margina – Holdea, unde se observă foraj de dimensiuni mai mari și zona de cut&cover cu tehnică complexă”.

La sfârșitul anului 2025, stadiul progresului pe șantierul A1 Margina – Holdea era aproape 50%. Activitatea se menține în toate galeriiile celor două tuneluri de pe traseu, conform anunțului DRDP Timișoara din 19 decembrie, preluat de CNAIR.

Echipele constructorilor UMB și bosniacilor de la Euro Asfalt continuă lucrările cu program redus în zilele de sărbători legale. „Lucrările vor continua inclusiv în 31 decembrie și în zilele de 2 și 3 ianuarie, reluarea activităților fiind programată pentru 8 ianuarie 2026”, informează autoritățile relevante.

Prezența activă a echipelor de muncitori în aceste zile indică determinarea și angajamentul constructorilor români de a finaliza rapid această secțiune lipsă din Autostrada A1 Sibiu – Nădlac.

Pe 10 noiembrie, s-a realizat și străpungerea galeriei pe sensul Lugoj – Deva (calea 1), pentru Tunelul 1, conform anunțului ministrului Transporturilor Ciprian Șerban. Galeria pentru sensul Deva – Lugoj fusese finalizată la sfârșitul lunii iulie.

La sfârșitul lunii noiembrie, stadiul fizic al proiectului (lungime totală de 9,13 km) ajunsese la 44%, conform declarațiilor ministrului Ciprian Șerban.

Primul tunel realizat de UMB pe Autostrada A1 Lugoj – Deva

„În anul următor, această secțiune trebuie finalizată pentru a permite circulația continuă pe autostradă, de la Boița până la Nădlac, pe o distanță de aproximativ 360 km”, estima Ciprian Șerban.

Contractul pentru proiectarea și execuția secțiunii Margina – Holdea a fost evaluat la 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este susținut prin fonduri PNRR.