România ar putea găzdui un centru de pregătire Wizz Air, similar celor deja existente la Budapesta și Roma. Țara noastră este considerată pentru extinderea acestor facilități.

„Privim cu atenție întreaga amprentă de instruire a companiei noastre. Astfel, dacă analizăm simulatoarele în prezent, (compania a anunțat în ultimul raport financiar achiziția a trei simulatoare – n.r.) avem facilități de antrenament în două baze, Budapesta și Roma. Dispunem de centre pentru pregătirea echipajelor de cabină, dar toate acestea sunt în prezent la Budapesta, însă în viitor vor fi extinse și diversificate suplimentar.

Având în vedere amploarea și importanța Bucureștiului în mod special, dar și a României în ansamblu, în mod evident țara noastră reprezintă un potențial pentru analize viitoare. Nu s-au luat încă decizii, așa că nu doresc să especulez, deoarece evaluăm multiple opțiuni, dar cu siguranță România este în vizorul nostru”, a afirmat József Váradi, CEO Wizz Air într-un interviu pentru Economica.net la București.

Referitor la concurența pe piața națională, unde aproape fiecare al doilea pasager care zboară spre sau dinspre România utilizează serviciile Wizz Air, liderul companiei consideră că orice nou intrat va avea dificultăți majore în a supraviețui. Motivul este că nivelul de competitivitate al pieței locale este deja ridicat, cu operatori eficienți.

Întrebat dacă această realitate indică o piață matură, oficialul companiei afirmă că aceasta a devenit mai consolidată față de trecut, însă, dacă comparăm preferința pentru transportul aerian din Europa Centrală și de Est cu cea din Europa de Vest, mai avem de parcurs un drum până la nivelul majoritar al piețelor occidentale.

„Europa Centrală și de Est vor rămâne nu doar motor economic pentru Europa, ci și vor înregistra continuu creșteri ale performanței economice și ale PIB-ului. Ca urmare, vom avea din ce în ce mai mult venit disponibil în populație, ceea ce va impulsiona transporturile aeriene și va însemna că mai mulți oameni vor călători sau vor efectua excursii frecvent. Prin urmare, România va rămâne o piață de creștere în viitor”, explică Váradi.

Dezvoltarea pe aeroporturi noi

La începutul acestui an, Wizz Air a reluat operarea pe aeroportul din Băneasa, unde în urmă cu 13 ani activau exclusiv companii low-cost. Autoritățile estimează că, în anul următor, aeroportul va ajunge la capacitatea maximă și analizează extinderea prin construirea unui nou terminal.

„Bucureștiul devine o piață limitată și din ce în ce mai constrânsă, din cauza lipsei capacității aeroportuare la cele două aeroporturi. O soluție ar fi extinderea capacității aeroporturilor existente, iar cealaltă variantă este redistribuirea traficului către alte aeroporturi din regiune. Evaluăm aceste opțiuni și ne concentrăm pe extinderi în limita posibilităților”, menționează reprezentantul companiei.

Încheierea anului aduce pentru Wizz Air reluarea activităților pe baze din Târgu-Mureș și Suceava, precum și operarea de zboruri pe un aeroport nou, cel de la Oradea. De asemenea, compania deține zboruri din Satu Mare și Constanța, iar aeroporturile Maramureș, Arad și Tulcea sunt încă în lista celor fără zboruri operate în prezent.

Referitor la extinderile recente din România, CEO-ul Wizz Air menționează că acestea au fost planificate cu mult înainte de decizia de închidere a filialei din Abu Dhabi.

Compania a crescut cu 18% capacitatea anuală, atingând un total de 18,7 milioane de locuri, ceea ce se traduce în aproape 18 milioane de pasageri transportați.

„Performanța în România a fost foarte bună în acest an, însă rezultatele globale ale companiei au fost chiar mai bune. În anul trecut, am avut dificultăți din cauza problemelor la motoare, care au redus semnificativ capacitatea. Acum, revenim pe trend ascendent și vom continua creșterea în 2025 și în anii următori”, a adăugat József Váradi.

Compania rămâne atentă la oportunitățile de dezvoltare și are discuții cu aeroporturile pentru deschiderea de noi rute.

Problemele cu motoarele ar putea dura cel puțin doi ani

Wizz Air este una dintre companiile afectate de problemele motorului GTF și avea, până la finalul lunii septembrie, 35 de aeronave inactive din cauza inspecțiilor la motoarele Pratt & Whitney GTF, o ameliorare față de vară, când erau 41.

Váradi afirmă că această criză va mai dura cel puțin doi ani și, deși nu poate divulga valoarea despăgubirilor primite, oficialul susține că sunt substanțiale.

„Problema despăgubirilor constă în faptul că nu suntem în domeniul compensării. Suntem în domeniul operării de zbor și al transportului de pasageri. Nu e posibil să fii complet despăgubit pentru toate costurile, oportunitățile pierdute și profitul neobținut”, mai explică oficialul. Costurile ridicate pentru demontarea și montarea motoarelor pe aeronave reprezintă un alt factor economic semnificativ.

Criza motoarelor GTF a dus la o scădere de 61% a profitului operațional în vara acestui an, ceea ce s-a reflectat și asupra valorii acțiunilor, care au pierdut 28% în momentul anunțului.

După rezultatele peste așteptări ale primelor șase luni, prețul acțiunii a crescut chiar cu 16% într-o singură zi.

Investitorii au reacționat volatil la anunțuri, însă Váradi consideră că s-a atins punctul de minim, iar din 2027 compania se va evidenția ca fiind mai puțin influențată de aceste probleme.

Consecințele războiului din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și dificultățile legate de motoare au generat neliniște în rândul investitorilor. CEO-ul susține că industria trebuie să vadă o îmbunătățire continuă, iar compania face pași spre redresare.

„Vom demonstra progrese în anul următor. Nu vom fi perfecti, însă vom fi semnificativ mai eficienți, chiar dacă vom continua să fim afectați de întârzierile la sol ale aeronavelor. În 2027, anticipăm o îmbunătățire suplimentară, cu o influență redusă a factorilor externi”, afirmă Váradi.

Este posibil ca, până atunci, conflictul din Ucraina să se soluționeze și să transforme situația într-o oportunitate. Rămâne de văzut modul în care evoluează evenimentele. Consideră că s-a trecut cel mai dificil punct și că, de acum înainte, vor fi prognozate creșteri treptate, cu impact din ce în ce mai mic al factorilor externi”, a mai declarat pentru Economica.net CEO-ul Wizz Air.

Ce influențează prețul biletelor de zbor

Deși bugetele românilor au fost afectate în acest an de majorarea TVA și de inflație, extinderea Wizz Air în România continuă pe fondul creșterii cererii, iar românii nu dau semne că și-ar reduce frecvența călătoriilor.

„Capacitatea operațională s-a majorat cu 18% în acest an, ceea ce indică o cerere solidă. Dacă piața nu avea cerere, nu am fi extins. Consider că piața românească rămâne foarte robustă. Desigur, când guvernele impun măsuri restrictive sau de austeritate, aceasta afectează negativ cheltuielile consumatorilor și nu stimulează activitatea economică. Guvernele trebuie să gestioneze corect aceste aspecte, dar, până acum, cererea rămâne activă”, afirmă reprezentantul companiei.

Ultimii ani au fost caracterizați de presiune inflaționistă, care a majorat atât costurile forței de muncă, cât și cele de infrastructură și energie.

Pentru a diminua impactul acestor fluctuații, compania a trecut la avioane dotate cu tehnologie avansată și peste 70% din flotă a fost înlocuită cu modele Airbus neo. În același timp, capacitatea a fost extinsă, creând avioane mai mari, cu peste 239 de locuri, pentru a opera la costuri unitare mai reduse.

„Ambele măsuri contribuie atât la eficiența tehnologică, cât și la cea economică, pentru a contracara presiunea inflaționistă. Consider că gestionăm mai bine decât majoritatea competitorilor noștri această situație, deoarece luăm măsuri anti-inflație, evitând creșterea tarifelor sau a costurilor”, explică Váradi. Acesta adaugă că intenționează să păstreze stabilitatea prețurilor biletelor, însă deciziile finale depind de factori macroeconomici, precum prețul combustibilului.

Dezvoltarea rutelor turistice

Cu o existență semnificativă a diasporei, legăturile aeriene dintre România și destinațiile preferate de români au susținut creșterea serviciilor Wizz Air. În același timp, compania a diversificat oferta pentru călătorii de leisure, urmând modelul de pe piața din Polonia, pentru a încuraja oamenii să aleagă vacanțele și city break-urile, nu doar vizitele familiale ocazionale. Se remarcă o tendință similară și pe piața românească.

„Persoane care anterior trăiau și munceau în străinătate se întorc acum în țară, din cauza oportunităților economice locale. Deși Polonia se află în fruntea acestei tendințe în Europa Centrală și de Est, România începe să observe rezultate pozitive, deoarece economia locală și veniturile disponibile cresc, susținând turismul intern și external ”