Hidrocentrala Tarnița a revenit în centrul atenției.

„Aprobarea:

(i) Înființarea, de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăți mixte sau parteneriat în participation (Joint Venture Company – JVC), cu cote egale de 50% – 50% pentru fiecare;

(ii) Acordul Acționarilor (Shareholders Agreement, SHA) care va fi semnat între SPEEH Hidroelectrica SA și EDF Power Solutions International, stabilind termenii și condițiile funcționării unei companii (societate mixtă/parteneriat în participation) create pentru dezvoltarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Stocare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Oportunitatea Propusă”.

Acestea reprezintă unele dintre deciziile care urmează să fie supuse aprobării acționarilor Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, în ședința din 27 ianuarie 2026.

Hidrocentrala cu o vechime de peste 50 de ani

Este vorba despre revitalizarea proiectului major pentru hidrocentrala cu stocare prin pompare Tarnița-Lăpuștești, având o capacitate de 1.000 MW, un proiect aflat în plan de peste 50 de ani, conceput pentru echilibrarea sistemului energetic național prin tehnologii de turbină și pompaj, reducând diferențele de energie în perioadele de vârf și de vârf de consum.

„Construirea și operarea hidrocentralei cu stocare prin pompare Tarnița – Lăpuștești aduce multiple beneficii:

• Optimizarea funcționării centralei atomice de la Cernavodă, în special pentru Unitățile 3 și 4, precum și pentru centralele termoelectrice pe bază de combustibili fosili, prin redistribuirea energiei de la orele de gol spre orele de vârf;
• Participare la reglajul frecvenței și puterii; asigurarea rezervei ternare rapide; menținerea rezervei de urgență de scurtă durată;
• Condiciones favorabile pentru funcționarea centralelor regenerabile intermitente;
• Furnizarea de putere reactivă și operarea în regim compensator, conform standardelor de calitate a energiei electrice;
• Îmbunătățirea participării Sistemului Energetic Național (SEN) pe piața europeană de energie electrică, sporind securitatea generală și posibilitatea exploatării eficiente din punct de vedere tehnic și economic a sistemului energetic.

Inițial, această inițiativă a fost prezentată într-o formă în care statul român solicita actualizarea unui studiu de fezabilitate vechi, etapă ratată din cauza lipsei ofertelor acceptabile la licitație.

De la 1 decembrie, au existat informații din sector conform cărora giganții energetici globali, companiile franceze EDF și japoneze Itochu, discutau cu autoritățile din România despre implicarea lor în proiectul hidrocentralei cu pompaj Tarnița-Lăpuștești, inclusiv participarea Hidroelectrica în acest demers. Se pregătea semnarea unui memorandum în acest sens.

„A fost semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru elaborarea unui studiu privind finanțarea sistemului de stocare energetică de mare capacitate în România. BERD a selectat deja compania care va realiza studiul, având ca scop identificarea soluțiilor pentru hidrocentrala cu stocare prin pompare de la Tarnița.”

Pe lângă acestea, firmele EdF și Itochu își exprimă interesul pentru acest proiect, iar în ultimul timp și Hidroelectrica, compania controlată de statul român, care a evitat mulți ani implicarea, își exprimă intenția de a participa. Sursele indică că urmează semnarea unui memorandum între cele două companii și Hidroelectrica.

Astfel, Hidroelectrica oficializează acum intenția și introduce în aprobarea acționarilor asocierea cu grupul Electricite de France (EdF) pentru realizarea hidrocentralei Tarrța-Lăpuștești.

Costul estimat al hidrocentralei Tarnița

Proiectul Tarnița-Lăpuștești, localizat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca pe râul Someș, a fost proiectat inițial în 1979 și prevede o instalație hidroenergetică de 1.000 MW cu pompe.

Costurile de construcție au fost estimate inițial la aproximativ un miliard de euro, însă, în prezent, această sumă a putut crește în mod semnificativ.

În prezent, România dispune de o capacitate de stocare a energiei de 486 MW (898 MWh), după instalarea celei mai mari baterii din județul Cluj. În plus, Hidroelectrica deține cinci hidrocentrale pe Olt, cu funcționare în sistem reversibil turbină-pompă, cu o capacitate totală de 200 MW.