Instituțiile publice nu răspund solicitărilor comisiilor Parlamentului României. Mai grav, acestea se sabotază reciproc, prejudiciind direct interesul cetățeanului. În loc să servească binele comun, multe dintre aceste organisme operează ca un „stat în stat”, evitând responsabilitatea și nefiind accountable pentru acțiunile lor.

Este o situație extrem de gravă. Fiecare organ al statului, finanțat din contribuțiile cetățenilor, are datoria de a răspunde în fața publicului și a forului legislativ. În cazul în care nu își execută atribuțiile, trebuie aplicate sancțiuni clare și ferme. Nepăsarea față de responsabilitate nu poate fi tolerată într-un stat de drept.

Administrarea statului român este profund dezechilibrată, fiind caracterizată de dezordine administrativă. Contribuabilii plătesc taxe și impozite în timp ce instituțiile nu funcționează corespunzător. În aceste condiții, reforma administrativă devine o prioritate strictă și urgentă.

Reforma integrală a tuturor instituțiilor publice

Din postura de lider al Comisiei pentru investigarea abuzurilor, corupției și petițiilor, deputatul AUR, Laura Gherasim, a cerut, într-o conferință de presă, tuturor cetățenilor afectați de cenzură abuzivă pe platformele online să sesizeze cele două comisii parlamentare, pentru inițierea unei anchete privind libertatea de exprimare.

„Sarcina acestei comisii, de cercetare a abuzurilor și corupției, reprezintă o responsabilitate politică și morală în Parlamentul României. Am fost sesizată de numeroase petiții din partea cetățenilor care reclamă încălcări ale libertății de exprimare și ale drepturilor fundamentale în România. Acești cetățeni au solicitat ajutorul acestei comisii”.

„Această comisie nu este pentru prima dată solicitata. Cetățenii vin ca ultimă opțiune, din cauza lipsei mecanismelor instituționale eficiente”.

„Reclamanți sesizează încălcări ale drepturilor fundamentale, precum ștergerea și restricționarea conturilor de social media, blocarea temporară sau definitivă a acestora. În România, acest fenomen este posibil. În cadrul acestei comisii, vom contacta instituții precum CNA și ANCOM pentru a verifica dacă și în ce măsură drepturile cetățenilor sunt încălcate.”

„Politicul influențează și aceste comisii, deoarece deputații au majoritate și în aceste structuri. Deși susțin că acționează doar pe bază de vot, fără argumente juridice, s-a decis inițierea demersurilor doar către CNA, nu și către ANCOM. Cum trebuie interpretați acești pași de către cetățeni? Este normal ca în ANCOM funcționari, numiți politic de partide precum PSD, PNL, USR sau UDMR, să limiteze drepturile cetățenilor fără justificare legală? În plus, de ce nu s-au avut în vedere alte instituții pentru clarificări?”

„Consiliul Național al Audiovizualului nu răspunde cetățenilor și Parlamentului”

„Consiliul Național al Audiovizualului ignoră solicitările cetățenilor și ale Parlamentului, fiind o sfidare majoră la adresa legii și a drepturilor fundamentale. Aceasta nu este o premieră, iar acum solicit public clarificări privind modul în care au fost încălcate drepturile în România și rolul instituției în context.”

„De asemenea, cer ANCOM să precizeze dacă există protocoale între autorități pentru limitarea libertății de exprimare, precum și cadrul legal existent în aceste situații. Libertatea de exprimare este un drept fundamental, iar încălcarea sa fără probe și fără respectarea legii constituie un abuz.”

„Cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima liber pe platformele sociale, iar suspendarea conturilor fără decizii judecătorești echitabile reprezintă un afront la adresa statului de drept. Este esențial ca aceste situații să fie clarificate și sancționate conform legislației în vigoare.”

„Verificările noastre au relevat că unele conturi au fost eliminate fără dovezi și fără o decizie judiciară, încălcând principiile fundamentale ale dreptului. Într-un stat de drept, separația puterilor trebuie respectată, iar echilibrul între legislativ, executiv și judiciar trebuie să fie menținut.”

„Am fost ales pentru a proteja drepturile cetățenilor și pentru a asigura respectarea Constituției României, care proclamă suveranitatea poporului. Nu putem accepta ca aceste drepturi fundamentale să fie ignorate sau subminate.”

„România mai este un stat de drept?”

„Mai mult, președintele României intervine în sistemul judiciar, solicitând un referendum în interiorul instanțelor. Acest fapt ridică întrebarea: mai avem un stat de drept în România? Răspunsul trebuie să fie clar și tranșant pentru cetățeni.”

„Cetățenii așteaptă explicații și răspunsuri. În calitate de reprezentanți, trebuie să comunicăm ce se întâmplă cu instituțiile publice. CNA nu răspunde în fața Parlamentului, nu transmite datele solicitate conform controlului parlamentar. Este un control politic, nu unul constituțional.”

„Majoritatea în Parlament și în comisiile acestora limitează posibilitatea de a iniția legi și de a adresa instituții, fapt ce afectează exercitarea drepturilor legale și democratice. Respingerea răspunsurilor și lipsa de transparență reprezintă un abuz în 2025, într-un stat de drept.”