Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri automate și trei cu răspunsuri deschise, completarea acestora nefiind obligatorie în toate cazurile.
Autoritatea judiciară precizează că datele sunt preliminare, reprezentând rezultatul unei prime centralizări, urmând ca într-o etapă ulterioară să se realizeze o analiză detaliată a răspunsurilor.
Potrivit rezultatelor chestionarului, 98,1% dintre judecători au afirmat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publicitară împotriva sistemului judiciar.
Referitor la reacțiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii față de această campanie, 67% dintre respondenti și-au exprimat acordul, 25% au avut o poziție neutră, iar 8% au declarat că nu sunt de acord.
CSM evidențiază faptul că datele indică „un nivel ridicat de suport” pentru reacțiile publice ale instituției, dezacordul fiind redus în raport cu numărul total de participanți.
Înlocuiri din complet, cazuri izolate
În secțiunea referitoare la continuitatea completului de judecată, 8,4% dintre judecători (192) au indicat că au fost înlocuiți din cadrul completului, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost înlocuiți.
Dintre cei înlocuiți, 139 de judecători au specificat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, iar 31 fără acordul lor. 169 de judecători au considerat că motivele au fost legitime sau justificate, în timp ce 16 au evaluat situația în mod diferit.
Un singur respondent a considerat că schimbarea a avut ca scop intervenirea prescripției răspunderii penale.
CSM concluzionează că aceste cazuri sunt „izolate”, neputând fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică.
Lipsa activității Parlamentului, principala cauză a prescripțiilor
În analiza cauzelor deciziei de prescripție a răspunderii penale, judecătorii au indicat factori cu impact major sau foarte mare, în special, inactivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale.
Potrivit documentului CSM, „prescripția răspunderii penale nu poate fi atribuită judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislative”.
De asemenea, modificările nejustificate sau ilegale ale componenței completului sunt considerate a avea cel mai redus impact, aspect ce, potrivit CSM, alimentează o percepție publică eronată, care dobândește legitimitate prin dezmințire și contribuie la pierderea credibilității justiției.
Volumul de muncă excesiv și insuficiența personalului, provocări majore
Majoritatea judecătorilor consideră că volumul mare de activitate și lipsa unei reguli clare de muncă afectează semnificativ procesul judiciar.
De asemenea, peste jumătate dintre respondenți remarcă practici administrative defectuoase ale unor autorități publice, care determină un număr crescut de cauze și neaplicarea unor măsuri de eficientizare a activității judiciare.
Judecătorii semnalează totodată că schemele insuficiente de judecători și grefieri, precum și blocajele în recrutarea pentru anii 2025–2026, agravează situația actuală.
Lipsa asistenților juridici, a spațiilor adecvate și a sălilor de judecată suficiente sunt alte probleme semnalate de peste 60% dintre participanți.
Lasă un răspuns