România încheie anul 2025 cu o stare de spirit pesimistă. Conform unui sondaj național realizat de CURS în luna decembrie, trei din patru români consideră că direcția țării este greșită. Acesta reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri de pesimism social din ultimii ani și indică un decalaj clar între indicatorii macroeconomici și percepția publică, care rămâne profund negativă.

Perspectiva asupra direcției naționale: aproape unanimitate negativă

Întrebat dacă „România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită?”, 75% dintre respondenți aleg varianta „greșită”, în timp ce doar 21% consideră că direcția este favorabilă. Diferența semnificativă evidențiază o ruptură între discursul oficial și percepția cotidiană a populației.

Acest rezultat indică nu doar nemulțumiri punctuale, ci și o criză de încredere sistemică: cetățenii nu mai cred că evoluția țării este controlată sau previzibilă.

Încrederea în liderii politici: respingere majoritară, entuziasm redus

Contextul politic nu oferă repere solide de încredere. Majoritatea liderilor politici evaluați primesc scoruri modeste de încredere, predominând zonele de respingere.

Cele mai ridicate scoruri de „foarte multă / multă încredere” sunt în jurul valorii de 35–40%, în timp ce pentru anumite figuri politice, procentul celor care declară „foarte puțină / puțină încredere” ajunge la 70–80%. Mesajul este clar: electoratul nu mai atribuie liderilor politici prezumția de competență sau sinceritate, indiferent de tabără.

Instituțiile: cine mai păstrează credibilitatea și cine a pierdut-o
Sondajul evidențiază un contrast puternic între entitățile percepute ca fiind „funcționale” și cele asociate cu politicul.

Cele mai apreciate instituții sunt:

Armata – 81% opinii favorabile,

Biserica – 76%,

Pompierii – 65%.

În contrast, instituțiile politice tradiționale sunt evaluate negativ de circa 70% dintre respondenți:

Justiția, Parlamentul și Guvernul primesc scoruri slabe, similar cu Curtea Constituțională și sindicatele.

Percepția generală indică o societate care păstrează încredere în structurile de protecție și ordine, însă și-a pierdut aproape complet răbdarea față de cele care conduc și reglementează viața civică.

Intenția de vot: fragmentare și creștere a extremelor politice

Dacă alegerile parlamentare s-ar organiza în duminica următoare, AUR ar obține 35% din voturi, devenind partidul dominant. PSD ar urma cu 22%, PNL cu 19%, iar USR ar aduna doar 9%.

Datele indică o remodelare profundă a scenei politice, cu un electorat care penalizează formațiunile tradiționale și caută alternative percepute ca fiind „anti-sistem”, indiferent de riscuri sau costuri.

Măsurile guvernamentale: acceptare cu impact dureros

Guvernul condus de Ilie Bolojan beneficiază de o înțelegere parțială, dar nu de o susținere entuziastă. Doar 26% dintre respondenți consideră măsurile economice „justificate și necesare”, în timp ce 41% afirmă că unele măsuri erau necesare, dar altele nu.

Mai mult, 56% dintre români percep un impact semnificativ sau foarte semnificativ al acestor măsuri asupra familiei lor. Chiar și în cazul acceptării raționale, costul personal se resimte acut.

Situația financiară personală: stagnare și deteriorare

La nivel individual, tabloul economic evidențiază:

peste 58% dintre respondenți afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimele 12 luni,

doar 6% susținând că s-a îmbunătățit semnificativ.

Această percepție contribuie la pesimismul general, fiind clar că pentru mulți, economia reprezintă nu doar un concept abstract, ci realitatea zilnică de la final de lună.

Așteptările privind evoluția prețurilor: inflația persistă

Chiar dacă ritmul oficial al inflației a încetinit, 84% dintre români se așteaptă ca prețurile să continue să crească în 2026, jumătate dintre aceștia anticipând creșteri semnificative.

Este un semn clar că inflația s-a transformat într-o problemă socială, nu doar un indicator economic: cetățenii anticipează scumpiri, indiferent de mesajele oficiale.