Numeroși cetățeni din întreaga țară contactează frecvent pentru a exprima îngrijorarea legată de creșterea nivelului de poluare în această perioadă: fum, pulberi, mirosuri specifice și, în unele cazuri, suspiciuni de poluare radioactivă cu intensitate foarte redusă. Tot mai multe persoane utilizează aplicații mobile sau dispozitive personale pentru monitorizarea calității aerului, atât în interior, cât și în exterior.

Este însă important să păstrăm echilibrul și să interpretăm datele cu luciditate.

Perioada de la sfârșitul toamnei până spre primăvară este, în mod tradițional, mai dificilă din punct de vedere al calității aerului. Aceasta se datorează unei combinații de factori: surse de poluare active, condiții meteorologice specifice (temperaturi scăzute, umiditate ridicată, inversiuni termice, vânt slab sau direcții nefavorabile) și, foarte important, lipsa frunzișului.

În zonele unde apar cele mai frecvente plângeri predomină arborii foioși, nu coniferele. Absența frunzelor permite poluanților să nu mai fie reținuți și să se disipe natural. Dinamica aerului — viteza de curgere, direcția vântului, turbulențele locale — influențează decisiv acumularea substanțelor poluante, mai ales în zonele joase ale localităților, unde aerul stagnează.

Este benefic faptul că tot mai mulți cetățeni achiziționează purificatoare de aer sau senzori de monitorizare, oferind date utile privind tendințele și episoadele de aer deteriorat. Este important însă de menționat: aceste dispozitive simple nu pot detecta gaze toxice complicate, compuși chimici avansați sau metale grele.

Din această perspectivă, rolul autorităților devine esențial: o comunicare clară, date complete, măsurători realizate de specialiști și transparență în transparență sunt imperative.

Am discutat în privat cu mulți dintre dumneavoastră despre modul de efectuare a măsurătorilor, cauzele anumitor fenomene și măsurile rezonabile de protecție. O parte semnificativă din poluare provine din surse externe, atât din est, cât și din vest. Industrie intensă și activități de ardere în vest contribuie la transportul acestor poluanti spre România. În plus, conflictele din Ucraina determină dispersia de microparticule și metale grele în atmosferă, nu doar praf obișnuit.

Atunci când infrastructura națională de monitorizare este inadecvată, lentă și insuficient dezvoltată, lipsită de interpretare științifică riguroasă, imaginea reală a nivelului de poluare rămâne incompletă. În astfel de condiții, poluanții se acumulează, în special în zonele cu vânt slab și relief nefavorabil dispersiei.

În zonele unde precipitațiile sunt rare, primele ploi pot genera depuneri vizibile, precum spumă albicioasă, reziduuri de detergent, praf acumulat pe străzi și pe construcții. Atmosfera se „spală”, iar apa transportă poluanții spre sol și râuri, afectând flora, fauna și ecosistemele locale, inclusiv animalele domestice și sălbatice.

Adezi această nevoie de o abordare științifică riguroasă, transparență instituțională crescută și evitarea panicii, punând accent pe responsabilitatea de a gestiona această problemă complexă. Poluarea este un fenomen amplu, cumulativ, cu efecte pe termen lung, care necesită o abordare serioasă și consistentă, nu superficială.