Inițiativa prevede ca angajații să poată desfășura activitatea de cel puțin două zile pe săptămână de la distanță, acolo unde natura funcției permite acest lucru, și a generat deja o amplă discuție mondială despre viitorul muncii flexibile.

Dreptul la muncă de acasă, o măsură cu impact economic și societal

Potrivit autorităților din Victoria, dreptul la munca de la distanță poate aduce beneficii semnificative atât pentru angajați, cât și pentru economie. Reducerea timpului de deplasare, scăderea costurilor de transport și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală sunt principalele argumente invocate. Guvernul susține că aceste schimbări pot stimula creșterea productivității și pot favoriza sănătatea mentală a salariaților.

Un articol recent din Financial Times evidențiază că modelul propus de Victoria este urmărit cu interes la nivel internațional, întrucât ridică o întrebare esențială: poate statul să reglementeze flexibilitatea muncii fără a compromite competitivitatea companiilor?

De la beneficiu la drept: munca la distanță devine legislativă

Până recent, dreptul la munca de acasă era negociat individual sau oferit ca beneficiu de către angajatori, mai ales după pandemie. Criza sanitară a demonstrat însă că activitatea la distanță este viabilă pentru milioane de lucrători. În Australia, mulți angajați și-au adaptat complet stilul de viață pentru acest mod de lucru, iar revenirea forțată la sediu a generat nemulțumiri.

Conform sondajelor citate de autorități, peste 60% dintre cetățenii din Victoria sprijină această inițiativă, indicând o tendință spre o economie orientată mai mult spre rezultate decât spre prezența fizică.

Dreptul la munca de acasă și reacția mediului de afaceri

Deși sindicatele și angajații susțin proiectul, unele organizații de business avertizează că impunerea dreptului la munca de acasă prin lege ar putea limita flexibilitatea managerială. Companiile se tem că vor pierde controlul asupra modului în care evaluează performanța și cultura organizațională.

Cu toate acestea, specialiștii consideră că această legislație ar putea determina firmele să adopte noi metode de măsurare a productivității, bazate pe rezultate, nu pe orele petrecute la birou.

În cazul adoptării, legea din Victoria ar putea crea un precedent mondial, redefinind relația între muncă, spațiu și reglementări. Dreptul la munca de acasă nu ar mai fi un privilegiu, ci o normă legală, cu potențialul de a transforma piața forței de muncă la nivel global.