Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a răspuns oficial declarațiilor președintelui Nicușor Dan referitoare la organizarea unui „referendum” în rândul magistraților, subliniind faptul că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte cu strictețe principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

CSM: Respectarea strictă a principiului separației puterilor

Într-un comunicat de presă difuzat duminică seara, Secția pentru judecători menționează că a luat cunoștință de afirmațiile șefului statului și reiterează că „exercitarea atribuțiilor constituționale ale autorităților publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului între puterile în stat, așa cum este stabilit de Constituția României”.

Reprezentanții CSM subliniază că referendumul anunțat de președinte „nu este prevăzut de legislație în cadrul niciunei profesii”, cu atât mai mult în cazul judecătorilor, care „reprezintă una dintre cele trei puteri ale statului și au reglementări constituționale și legale organice”.

„Nicio formă de ingerință nu va fi tolerată”

Secția pentru judecători evidențiază rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, amintind că acesta este „garantul independenței justiției” și își exercită atribuțiile „în mod autonom”.

„Consiliul Superior al Magistraturii (…) nu va accepta nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judiciare”, se precizează clar în comunicat.

Poziția exprimată survine în contextul accentuării tensiunilor dintre Președinție și sistemul judiciar, după anunțul consultării magistraților privind activitatea CSM.

Referire la statutul european al României

În comunicat se face referire și la statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, fiind invocate responsabilitățile asumate la nivel european. „Respectarea statului de drept, independența justiției și cooperarea sinceră între instituții reprezintă piloni fundamentali ai ordinii constituționale și angajamentelor europene”, afirmă Secția pentru judecători.

Reprezentanții CSM atrag atenția că încrederea publicului în instituțiile statului poate fi consolidată doar printr-un discurs responsabil, bazat pe norme constituționale și pe valorile europene comune.

„Întărirea încrederii publice în instituțiile statului necesită un discurs public responsabil, fundamentat în norme constituționale și valorile europene comune”, menționează în comunicat.

Apel la stabilitate și cooperare între instituții

În încheiere, Secția pentru judecători subliniază că eventualele disfuncționalități din sistemul judiciar, „dacă există”, trebuie soluționate într-un cadru stabil și cooperant între autorități, evitând presiunea emoțională a dezbaterilor publice.

Soluțiile trebuie identificate „în urma unor analize aplicate și riguroase, având în vedere importanța justiției în societate”, și nu „într-un climat dominat de impulsuri emoționale, fie ele spontane sau premeditate”.

Poziția este semnată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și reprezintă prima reacție instituțională a acestei structuri la recentele declarații ale președintelui României.

Președintele Nicușor Dan anunță organizarea unui referendum în sistemul judiciar: CSM va fi demis dacă nu acționează în interes public

Bună ziua!

Astăzi, 21 decembrie, este aniversarea Revoluției din 1989, începută în București și în alte orașe ale țării, la câteva zile după Timișoara. Doresc să exprim recunoștință pentru cei care au protestat atunci și, în mod special, celor care și-au oferit viața pentru libertate. Prin acțiunile noastre, trebuie să ne ridicăm la înălțimea idealurilor lor.

Voi aborda trei aspecte legate de justiție.

Primul, legat de dialogul de mâine cu magistrații.

În primul rând, doar o minoritate a judecătorilor și-au exprimat intenția de a participa la discuții față de cele peste o mie de semnături semnificative ale scrisorii cunoscute. Există aproximativ 20 de judecători individuali și la fel de mulți reprezentând asociații profesionale. În ultimele zile, colegii mei au observat diferite situații, precum organizarea unor ședințe „luni 22 decembrie” în anumite instituții, mesaje de influențare și intimidare, precum și solicitări de întâlniri în condiții speciale pentru a evita expunerea publică. Unii colegi au fost chiar implicați în transport clandestin pentru a nu fi recunoscuți în instituții publice. Este o problemă foarte serioasă, fiind vorba despre a treia putere în stat.

Prin urmare, mâine, la ora 10:00, vom organiza o dezbatere publică pentru cei care vor să își asume transparent un mesaj, iar toate întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate. Participanții care solicită astfel de discuții vor fi primiți ulterior, dar nu în ziua respectivă.

De asemenea, dacă vor apărea acuzații care să vizeze persoane din sistem, va avea loc o altă dezbatere publică în care cei incriminați vor putea răspunde și se vor putea apăra. În același timp, preocuparea publică despre o posibilă reacție la abuzuri din trecutul apropiat va fi abordată în mod transparent, în cadrul acestui dialog public. Oricine are ceva de spus despre respectivele abuzuri poate face acest lucru în mod public. Aceasta constituie a doua temă.

– a doua temă — am prezentat integral mesajele primite de la judecători, reprezentând aproximativ 2.000 de pagini, dintre care am citit deja două treimi. Colegii mei au analizat întreaga corespondență și au realizat un raport de sinteză, pe care îl veți primi.

Primul, mulțumesc tuturor pentru responsabilitatea manifestată, deoarece aceste mesaje sunt importante pentru înțelegerea realității din justiție. În aceste comunicări, apar mai multe sugestii, precum operarea unor modificări pentru a face procesele mai eficiente. De exemplu, un procuror menționează că, pentru infracțiuni cu pedepse reduse, în cazul în care inculpatul recunoaște faptele și exprimă regret, durata procesului de la început până la final ar trebui redusă de la trei zile la cel mult șase luni, pentru a degreva sistemul judiciar și parchetele.

Apoi, sunt sesizări și semnale de alarmă cu privire la anumite aspecte, însă nu sunt încă dovezi certe, ci doar observații care necesită verificări asupra veridicității lor, conform procedurilor legale. Printre cele mai importante acuzații se numără influența excesivă a conducerilor instanțelor în numirea și promovarea magistraților, precum și practici discreționare sau arbitrare în delegări și detașări, inclusiv în mod incompatibil cu normele existente. Se susține că anumite acțiuni sunt derulate în interesul unui grup restrâns, în detrimentul interesului public, iar promovările la instanțe superioare se fac pe criterii de obediență mai mult decât pe criterii profesionale, mai ales după eliminarea probei scrise în 2022.

Se propune ca, pe viitor, promovările, delegările și detașările să fie transparente și cuantificabile, pentru a reduce posibilitatea unor decizii discreționare. În plus, legislația trebuie ajustată pentru a permite aceste schimbări.

În încheiere, trebuie precizat că toate aceste acuzații și sesizări reprezintă doar ipoteze, având nevoie de verificări aprofundate, ceea ce va dura timp. Gravitatea situației constă în suspiciunea privind integritatea sistemului judiciar.

Astfel, în ianuarie, după sărbători, voi organiza un referendum în rândul magistraților, cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup intern al sistemului judiciar?”.

Responsabilitatea majorității magistraților va determina dacă activitatea CSM va continua sau va fi reformulată. În cazul răspunsului negator, solicit demisia urgentă a CSM.

Aceasta este declarația pe care am dorit să o transmit.