Există momente în care o modificare minoră în buget poate influența, în tăcere, modul în care arată luna următoare pentru zeci de mii de persoane. De această dată, totul pornește de la un detaliu analizat în cadrul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și de la o dată care revine constant în discuții: 1 ianuarie 2026.

Nu e vorba doar despre „mai mult” sau „mai puțin”, ci despre cine face efectiv parte din mecanismul care crește veniturile și cine rămâne pe loc. Iar în spatele cifrelor se află o listă mai largă de beneficiari decât pare la prima vedere.

Persoanele vizate de majorare

Obiectivul măsurii este clar: pensionarii din Republica Moldova care încasează venituri din sistemul public, conform noilor prevederi ale BASS pentru 2026. Scopul nu este doar o ajustare tehnică, ci una menită să țină pasul cu inflația și cu dificultățile financiare resimțite de gospodăriile vârstnicilor.

Important: nu sunt afectați doar cei care au avut întreaga carieră profesională în țara vecină. În calcul intră și persoanele care au muncit temporar în Republica Moldova și au acumulat suficiente stagii de cotizare. În alte cuvinte, pentru unii, modificarea poate proveni dintr-o perioadă anterioară de muncă, acum fiind mai semnificativă decât părea anterior.

Numărul celor care vor resimți aceste schimbări este estimat la peste 665.000 de beneficiari. Iar când o astfel de masă de oameni trece printr-o ajustare, efectul universului de consum și de viață se resimte: în facturi, cumpărături, tratamente și ritmul zilnic.

Ce indică bugetul și ce se întâmplă peste Prut

În spatele deciziei se află un buget impresionant: aproximativ 51,45 miliarde de lei alocate pentru plata pensiilor și altor prestații sociale. Documentul pentru 2026 a trecut deja de prima dezbatere, indicând o direcție clară, iar discuțiile se concentrează pe detalii și implementare.

Aici intervine și tensiunea: apariția unor fonduri suplimentare într-un segment sensibil generează întrebări despre alte măsuri. Bugetul nu acoperă doar pensiile. Sunt prevăzute și creșteri pentru sprijinul familiilor: indemnizația unică pentru naștere ajunge la 21.886 de lei, iar indemnizația lunară pentru copiii până la doi ani este stabilită la 1.000 de lei.

Pe lângă plățile directe, proiectul vizează și dezvoltarea infrastructurii sociale: se discută despre 2.000 de locuri noi în creșe și despre angajarea a 33 de asistenți parentali specializați pentru copiii vulnerabili. Fiecare cifră reflectă o reformă în modul în care statul își respectă promisiunile sociale.

„Indexarea” nu este doar un termen tehnic — pentru mulți, ea reprezintă diferența dintre amânare și soluție durabilă.

Însă cea mai importantă întrebare este: cât este acest „plus” și pentru cine se va confirma, în mod clar, încă din prima zi a anului 2026. Pentru că, aproape insesizabil, aceeași discuție scoate la iveală și o diferență dureroasă: nu toate pensiile din regiune vor fi tratate la fel la începutul anului.

Din 1 ianuarie 2026, pensionarii din Republica Moldova vor beneficia de o indexare a veniturilor de 7%, în timp ce în România nu se va implementa o astfel de ajustare conform ratei inflației, menținându-se nivelul actual al pensiilor pentru seniori.