Printre persoanele eliberate din detenţie se numără Ales Bialiaţki, activist laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, şi Maria Kolesnikova, o lideră a opoziţiei pro-UE, conform unei declaraţii a delegaţiei americane, condusă de emisarul John Coale.
Deocamdată nu a fost publicată o listă oficială cu cei eliberaţi, însă din surse diferite reiese că printre aceştia se află diverşi activişti, jurnalişti, precum şi Viktor Babariko, fost bancher care a încercat să candideze împotriva lui Lukaşenko la scrutinul din august 2020.
Conform unui cont Telegram afiliat administraţiei prezidenţiale de la Minsk, preşedintele Lukaşenko a acordat clemenţă pentru „123 de cetăţeni din diferite state”, fără alte informaţii suplimentare.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat la Kiev că cinci ucraineni deţinuţi în Belarus au fost eliberaţi în urma unui acord cu SUA, semnat de preşedintele Lukaşenko, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin.
În schimb, Washingtonul intenţionează să ridice sancţiunile aplicate pentru potasiu, o materie primă vitală pentru fabricaţia îngrăşămintelor chimice şi un produs de export major pentru Belarus.
Din totalul de 123 de eliberaţi, 114 au fost îndreptaţi spre Ucraina, în timp ce restul au plecat spre Lituania. Viktor Babariko şi Maria Kolesnikova au ajuns deja în Ucraina, conform unui ONG. Kolesnikova, implicată activ în protestele de stradă împotriva lui Lukaşenko din august-septembrie 2020, a fost reţinută şi condusă la frontiera cu Ucraina pentru expulzare, însă şi-a distrus paşaportul pentru a împiedica această procedură.
Această eliberare a unor opozanţi aflaţi în detenţie nu reprezintă un precedent pentru Lukaşenko, dar este cea mai semnificativă de la începutul discuţiilor iniţiate de administraţia Trump în acest an cu liderul belarus, aflat la putere de peste trei decenii, în contextul încercărilor occidentale de izolare.
Oficiali americani au declarat pentru Reuters că aceste acţiuni visând să-l apropie pe Lukaşenko de influenţa lui Putin, cel puţin în anumite măsuri, fiind un demers privit cu scepticism de opoziţia din Belarus.
SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni restrictive Belarusului după ce Lukaşenko a reprimat violent protestele din 2020, declanşate de alegerile prezidenţiale contestate de opoziţie şi susţinute de Occident. Mulţi dintre activiştii opoziţiei care nu au părăsit ţara au fost plasaţi în detenţie.
Sancţiunile occidentale au fost consolidate ulterior, în contextul permisivităţii lui Lukaşenko de a folosi teritoriul belarus pentru lansarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei în 2022.










Lasă un răspuns