Controversă în Ministerul Educației după ce mai mulți specialiști în domeniu au semnalat că profesorii implicați în elaborarea noii programe pentru limba română de liceu au fost constrânși să semneze un acord de confidențialitate. Experții reclami că instituția vrea să implementeze o reformă, însă păstrează sub tăcere noua planificare curriculară, în loc să permită o dezbatere publică deschisă, conform informațiilor Mediafax.

Mai mulți pedagogi au evidențiat public faptul că grupul de muncă format din cadre didactice, care a lucrat din vara pentru proiectarea programului, a fost constrâns să semneze un document de confidențialitate. Astfel, membrii implicați nu au permis să discute despre conținutul ședințelor sau despre deliberările din cadrul echipei de elaborare a curriculumului pentru limba română.

Specialiștii critică un grav abuz din partea Ministerului Educației

Radu Szekely, expert în educație și fost consilier al Ministerului Educației, a atras atenția asupra unui abuz major în procesul de dezvoltare a noii programe.

„O reformă adevărată nu se realizează în secret, ignorând opiniile experților în științele educației care nu sunt de acord cu inițiativa. O planificare curriculară care va afecta generații nu trebuie făcută într-un mediu restrâns, cu un grup mic de specialiști, urmat de o dezbatere superficială, în care aceștia sunt forțați, prin semnarea unui acord de confidențialitate, să rămână tăcuți.”

El subliniază faptul că lipsa de transparență a procesului a dus la un program neadaptat nevoilor reale ale elevilor de 15 ani, prezentat prea târziu, probabil în speranța ca ministerul va accepta presiunile timpului limitat, și semnalează susținerea unui memoriu semnat de membri ai Academiei Române, peste 200 de profesori și scriitori, care critică lipsa de realism a inițiativei.

„Susțin acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, ci pentru că refuz să accept că ‘reforma’ înseamnă restaurare, mai ales când discursul oficial promovează adaptarea învățământului la societatea viitoare. Încă nu e totul pierdut, putem alege și construi o nouă programă, modulară sau tematică, care să servească elevului, nu dogmei eleviului. Educația se referă la elevi, la copii. Nu trebuie uitat acest aspect.”

Aspectul fără precedent al acestei măsuri

O opinie tranșantă a avut și profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere din București și fost vice-rector al universității, care subliniază caracterul fără precedent al unei asemenea inițiative.

„Așteptarea a fost intensificată de o măsură fără precedent: cei care au participat la realizarea programelor au fost obligați să semneze un contract de confidențialitate, asumându-și interdicția de a comunica despre discuțiile din grupuri. Parcă ar fi implicate în proiectarea unor echipamente militare ultrasecrete, nu în dezvoltarea unui document ce urmează să fie publicat în scurt timp. Odată cu afișarea variantei finale, protejată anterior, șansele de a interveni sau corecta devin minime, iar procesul devine o simplă formalitate.”

Lipsa totală a transparenței în acest proces, care în mod firesc ar fi trebuit să includă dialog național și implicarea societății civile, creează confuzie și dezorientare.

„Programul pentru limba română ar fi trebuit să fie precedat de o dezbatere amplă referitoare la proiectul curricular pentru întregul ciclul liceal. Rămâne insa această etapă necunoscută publicului, fiind păstrată sub sigiliu. Se poate deduce doar din documentele limitate puse la dispoziție, ca și cum s-ar încerca deghizarea unei orientări opace.”