Este vorba despre comuna Giroc, situată în apropierea Timișoarei, unde au fost inaugurate peste 500 de noi proiecte în doar 12 luni. Dintre acestea, 484 sunt dezvoltări rezidențiale private, în timp ce restul includ hale industriale, spații de birouri și comerciale.

De asemenea, o comună satelit a Timișoarei, Dumbrăvița, ocupă poziția a doua, unde platforma VICTA a identificat 385 de proiecte, dintre care 314 sunt locuințe. Alte 23 de proiecte sunt hoteluri, iar 20 de spații comerciale.

Ambele localități sunt parte oficială din strategia urbanistică a zonei metropolitane Timișoara.

Cea mai extinsă comună din România se extinde și mai mult

Cea mai largă suburbie din țară își continuă dezvoltarea. În Florești, unde locuiesc aproape 53.000 de persoane, au fost supravegheate 254 de proiecte în ultimul an, din care 241 sunt rezidențiale. În plus, s-au urmărit 33 de proiecte de retail și 17 de spații de birouri.

De asemenea, orașul Iași are suburbiile sale, iar una dintre acestea este comuna Miroslava, unde au fost înregistrate 125 de noi proiecte în ultimele 12 luni, dintre care 78 sunt locuințe private. Nu se construiesc doar locuințe, ci și hale industriale sau zone de recreere.

„Dezvoltatorii construiesc cartiere de case și depozite logistice pe terenuri care până recent erau lanuri de porumb. În plus, populația din Miroslava continuă să crească spre zona metropolitană a orașului. În unele sate apropiate, cererile pentru racorduri la utilități depășesc capacitatea existentă”, conform VICTA.

Situatia în suburbii Bucureștiului

Nu sunt ocolite nici comunele din apropierea Bucureștiului, unde s-au creat mici poli urbanistici.

Printre acestea se numără Popești-Leordeni, cu 124 de proiecte rezidențiale și 75 industriale, Bragadiru, cu 265 de proiecte, dintre care 229 sunt locuințe, Voluntari, cu 152 de proiecte, și Otopeni, unde s-au identificat 175 de proiecte noi, inclusiv spații de birouri.

De la sate la blocuri

Localitățile din vecinătatea Brașovului înregistrează, de asemenea, o dezvoltare semnificativă. După creșteri ample în ultimii ani, Sânpetru a fost urmat de comuna Cristian, care a avut 103 proiecte în ultimele 12 luni, dintre care 85 sunt locuințe.

„La nivel macro, aceste exemple sunt susținute de numeroase alte inițiative, precum ansambluri rezidențiale în Chiajna, Buftea sau Corbeanca (Ilfov), mici cartiere de blocuri în Alba Iulia și Ploiești, precum și spații industriale în apropierea orașelor Focșani și Târgu Mureș. Toate arată o tendință clară: zonele rurale devin semi-urbane”, afirmă VICTA.

Orașele cu cele mai ridicate prețuri la locuințe

Prețurile medii solicitate de proprietarii de apartamente din marile centre urbane au crescut cu 14% în ultimul an, conform Imobiliare.ro. Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat în Craiova, unde prețurile au crescut cel mai mult.

„Craiova devine tot mai evident un centru emergent pe harta imobiliară a României, un oraș secundar care traversează o perioadă de dezvoltare rapidă. Valoarea locuințelor a crescut în mod constant, reflectând cererea crescută și interesul pentru investiții. Împreună cu Sibiu și Oradea, Craiova demonstrează că orașele secundare pot oferi stabilitate, progres și oportunități de creștere”, afirmă Daniel Crainic, director de marketing.

Cele mai costisitoare locuințe se află în Cluj-Napoca: 3.200 de euro pe metrul pătrat, urmat de Brașov, cu 2.223 euro/mp. Bucureștiul se clasează pe locul al treilea, cu un preț mediu de 2.178 de euro/mp, iar Craiova se apropie de acest nivel, cu 2.095 euro/mp.

În continuare, topul este condus de orașul Constanța, pe locul al cincilea, și Sibiu, pe șase, unde prețurile medii se apropie de 2.000 de euro pe metru pătrat. La Iași și Timișoara, valorile sunt similare, de 1.896 euro, respectiv 1.857 euro/mp. La Oradea, prețul mediu este de 1.798 euro/mp, iar la Ploiești, de 1.333 euro/mp.