Marianne Janik a participat la evenimentul organizat de Google Cloud din București în luna noiembrie.

„În general, recomand întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece acesta are capacitatea de a exploata cu adevărat inteligența artificială în beneficiul cetățenilor, atât din punct de vedere al eficienței, cât și al securității. Sectorul public poate deschide drumuri, deoarece întreprinderile mai mici nu dispun de resursele necesare pentru a face acest lucru independent. Astfel, sectorul public poate juca un rol crucial. A doua provocare majoră este modul în care se transferă aceste cunoștințe către întreprinderile mici și mijlocii”, a afirmat Marianne Janik.

Ea a evidențiat datele unui studiu Google publicat anul trecut, care sugerează că adoptarea AI ar putea genera o creștere de 5% a PIB-ului României în următorul deceniu, în condițiile în care aproximativ 54% dintre locurile de muncă din țară vor folosi inteligența artificială generativă.

Referitor la impactul asupra ocupării forței de muncă, compania anticipează că inteligența artificială generativă va influența până la 4,5 milioane de joburi în România.

Transferul de expertiză: o provocare pentru Europa

Provocarea principală rămâne transferul de cunoștințe către IMM-uri, un proces care, conform acesteia, s-a deteriorat în ultimul deceniu pe întreg continentul european. „În Europa, am pierdut o parte din capacitatea de a realiza acest lucru”, explică Marianne Janik, referindu-se la sistemele prin care investițiile publice în tehnologie se transformau în avantaje competitive pentru sectorul privat.

Vicepreședintele Google Cloud amintește de perioadele în care bugetele mari pentru apărare generau inovații ulterior adoptate și de companii, datorită agențiilor specializate ce asigurau transferul sistematic al tehnologiilor.

„În Europa, aveam mai multe competențe în acest sens atunci când bugetele pentru apărare erau mai mari și dispuneam de tehnologii relevante în domeniul apărării, utilizabile și în sectorul privat. Existau agenții dedicate, care sprijineau transferul sistematic al tehnologiilor, asigurând o utilizare eficientă a fondurilor publice, inițial în sectorul public și ulterior pentru dezvoltarea sectorului privat. Cred că Europa a pierdut din acest punct de vedere, dar ar fi benefic ca AI să beneficieze de cooperarea între mediul universitar și cel public, iar marile companii vor acționa pe cont propriu”, explică oficialul Google Cloud.

În prezent, dificultățile sunt accentuate de lipsa de experiență tehnică în cadrul administrației. „Pentru un politician, aceasta reprezintă o temă complexă, iar timpul pentru aprofundare este limitat”, afirmă Janik.

Potrivit acesteia, multe guverne pornesc cu planuri vaste, pentru orizonturi temporale extinse. Soluția constă în susținerea administrației prin consultanță externă și implementarea de proiecte imediate, care să genereze rezultate concrete și valoare imediată.

„Sectorul public are nevoie de expertiză pentru identificarea și implementarea proiectelor aplicabile, nu doar de planuri generale. În multe cazuri, se lansează proiecte pilot fără rezultate concrete, ceea ce diminuează șansele de succes”, atrage atenția Marianne Janik.

De asemenea, reglementările europene trebuie să fie adaptate la ritmul de dezvoltare tehnologică, într-un context în care multe companii consideră cadrul legislativ european restrictive. Janik consideră că provocarea nu constă în prea multă reglementare, ci în adaptarea continuă a legislației.

„Reglementarea este esențială, dar având în vedere viteza de evoluție a tehnologiei, trebuie să găsim modalități eficiente de actualizare. La Bruxelles, se desfășoară un dialog intens pentru a menține legislația în pas cu inovația”, explică ea, subliniind importanța unui proces dialogic constant pentru adaptare.”

Prioritatea conducătorilor: pregătirea resursei umane

Provocarea majoră pentru sectorul privat o reprezintă pregătirea forței de muncă, într-un context în care implementarea soluțiilor bazate pe AI devine o prioritate strategică. Janik afirmă că adoptarea AI trebuie să fie condusă de directori generali, nu doar de departamente IT.

„Este fundamental ca fiecare lider să prioritizeze dezvoltarea organizației și consolidarea competențelor necesare”, subliniază Janik, remarcând creșterea considerabilă a maturității managerialilor în ultimele 18 luni.

Modelele organizaționale evoluează spre echipe multidisciplinare, în care tehnologia, afacerile și aspectele legale lucrează în sinergie încă de la inițierea proiectelor.

Impactul economic al companiilor ce adoptă AI de la început începe să devină vizibil, deși cifrele exacte nu sunt publice încă. „În următoarele trei până la șase luni, vom avea date concrete și le vom comunica. Se remarcă o maturizare crescută în identificarea cazurilor de utilizare specifice”, afirmă Janik.

Rezultate palpabile în companiile care implementează AI

Există trei domenii în care AI generează deja rezultate semnificative: cercetare și dezvoltare, dezvoltare software și servicii pentru clienți. Pentru dezvoltatorii Google, eficiența s-a îmbunătățit semnificativ: „Am observat o eficiență de aproximativ 11%, un rezultat considerabil.” De asemenea, aproape jumătate din codul intern este produs cu ajutorul AI: „Avem aproape 50% din cod generat automat.”

Trendul se menține și în rândul echipelor IT extinse și în domeniul serviciilor pentru clienți.

„Serviciile pentru clienți, indiferent de tipul lor, fie gestionate intern, fie cu ajutorul agenților AI sau a personalului uman bine instruit, pot fi ulterior înlocuite, odată ce tehnologia permite acest lucru.”

Dincolo de automatizare, unul dintre cele mai radicale potențiale ale AI îl reprezintă domeniul sănătății. „De exemplu, în oncologie, AI poate oferi tratamente personalizate, fiindcă tratamentul actual nu este încă individualizat. Se poate stabili exact când chimioterapia este necesară și când poate fi evitată. Industria biotehnologică și cercetările anterioare derulate cu ajutorul modelelor științifice vor beneficia enorm. Suntem entuziaști să colaborăm cu Google Research și DeepMind”, adaugă Janik.

Google colaborează deja cu instituții medicale precum Mayo Clinic, colaborări pe care Marianne Janik le consideră „absolut fascinante”.

România, avantajată de talentul tehnic

În competiția globală pentru inovare, România se remarcă prin potențialul uman. „Un aspect ascuns adesea este talentul. Pentru a implementa AI, este nevoie de expertiză, iar România dispune de un capital uman tehnic deosebit, lucru rar întâlnit. Acest avantaj va deveni tot mai valoros în viitor”, afirmă Janik.

Comparativ cu alte țări din regiunea EMEA, aceasta evită să desemneze un lider clar. „Este dificil să stabilim o clasament definitiv, deoarece unele țări depun mai mult efort decât altele. Franța, de exemplu, a făcut eforturi considerabile. Nu aș afirma că o anumită națiune este în vârf”, explică ea, subliniind că diferențele sunt influențate de industrii, cultură și maturitatea ecosistemului de inovare.

„În final, nivelul de talent și cultura organizațională vor define succesul. În SUA, această mentalitate de «se poate» este extrem de importantă. În România, această cultură a «se poate» este deja prezentă”, adaugă ea.

Pe următorii doi-trei ani, Janik anticipă o creștere accelerată în adoptarea tehnologiei bazate pe agenți AI, precum și în răspândirea utilizării tehnologiilor agentice: „Văd România ca parte a Europei, cu un potențial de avans rapid în folosirea agenților AI, datorită resurselor tehnice existente.”

Mesajul final pentru liderii de afaceri din România este: „România are resursele necesare pentru a începe cu succes această nouă etapă a AI-ului agentic. Totul este acolo, nu lipsește nimic”, concluzionează Marianne Janik.