„Bucureștiul pe care îl percepem în prezent este un oraș care nu mai tolerează scuze, ci solicită rezultate concrete. Un oraș în care investițiile nu se risipesc în promisiuni, ci se manifestă în dezvoltarea cartierelor, infrastructură și în calitatea vieții fiecărui locuitor. Cred într-un București modern, coerent și bine gestionat — un oraș al lucrurilor realizate temeinic, nu al improvizațiilor. Un oraș bine pus la punct! Viziunea mea este clară: capitala României trebuie să devină un oraș european în realitate, nu doar în aspirații. Aceasta implică un transport public eficient, spații publice civilizate, amenajate și atractive, proiecte mature, transparente și o administrație care funcționează conform regulilor, nu după interesele personale. Bucureștiul are nevoie de continuitate, rigoare și curaj în luarea deciziilor. Sunt pregătit să continui această direcție — cu rezultate, respect pentru cetățeni și cu ambiția de a construi un oraș de care, în sfârșit, să fim mândri”, se menționează în programul lui Ciprian Ciucu, prezentat la data de 20 noiembrie.

Planuri pentru centrul orașului

Ciucu afirmă că Bucureștiul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), menit să regenereze zona Piața Unirii – Piața Victoriei, conectând armonios „camerele urbane” din nord, precum Piața Lahovari, Grădina Icoanei, Piața Rosetti, Piața Sfântul Gheorghe, cu cele din sud, centrul vechi (zona Lipscani), Piața Universității, Calea Victoriei — inclusiv piațetele precum Iosif Sava, Valter Maracineanu, zona Sălii Palatului și până la Piața Victoriei.

„Un astfel de PUZ dedicat va reconfigura toate aceste zone și va propune proiecte de regenerare urbană integrate, menite să fie realizate etapizat până în anul 2035, având o logică unitară de dezvoltare, chiar dacă zonele au funcțiuni și aspecte diferite”, explică Ciucu. „De peste un sfert de secol, Bucureștiul nu are un Plan Urbanistic General (PUG) actualizat, din cauza unor blocaje administrative, politice și legale”, adaugă el.

Conceptul de «oraș-parc»

Ciucu susține ideea de „Oraș-parc”, pe care a implementat-o cu succes în sectorul 6 și pe care intenționează să o extindă în alte cartiere, în colaborare cu primarii de sector. „Treptat, cartierele dens populate din București devin mini-oaze de verdeață — cu flori perene, copaci nou plantați, bănci moderne și prietenoase cu mediul. În plus, intervențiile vor include resistematizări rutiere, parcări de reședință, iluminat public, puncte de colectare a deșeurilor subterane și supraterane”, precizează Ciucu în program.

Norme pentru reclame și spațiul urban

„Bucureștiul are nevoie de reguli clare privind aspectul spațiului public”. „Orașul nu trebuie transformat într-o junglă de bannere, panouri improvizate și lumini stridente, ci trebuie să fie un mediu civilizat, ordonat și coerent, unde disciplina vizuală și respectul pentru spațiul public sunt prioritare. Voi introduce un nou standard de calitate pentru reclamele comercianților și afișajul stradal, un sistem european modern, care protejează identitatea orașului și reduce supra-agresiunea vizuală. Toate firmele vor respecta reguli unitare privind dimensiunile, poziționarea, iluminarea și cromatica. Panourile improvizate, cablurile atârnate, bannerele rupte, mesh-urile aglomerate și inscripțiile kitsch vor fi eliminate treptat, cu respectarea unui calendar, asigurând sprijin pentru comercianți și sancțiuni eficiente pentru încălcări”, afirmă Ciucu.

Strategie pentru reducerea riscului seismic

„Bucureștiul nu mai poate funcționa la noroc. Este esențial să inițiem cel mai amplu program de siguranță urbană din ultimele decenii. Capitala se află printre cele mai expuse orașe europene la seism. În ultimii 20 de ani, doar câteva clădiri cu risc ridicat au fost consolidate. Această situație trebuie remediată urgent”, spune el.

• FAZA 1 (primii 4 ani): prioritizarea consolidării tuturor clădirilor publice esențiale — școli, spitale, sedii administrative, precum și a unor clădiri rezidențiale prioritare;
• FAZA 2 (ani 4-12): extinderea consolidărilor rapide către clădirile rezidențiale cu risc I și II, conform listelor existente;
• FAZA 3: finalizarea intervențiilor și transformarea zonelor consolidate în nuclee de regenerare urbană, capabile să atragă investiții private.

„Pentru implementarea eficientă, voi constitui un fond dedicat, alimentat din bugetul local, garantat prin hotărâre, precum și fonduri guvernamentale, europene și de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD); precum și parteneriate cu mediul privat în zonele cu potențial de creare de plus-valoare urba­nă”.

Viziune pentru un București sigur și predictibil

„Poliția Locală trebuie reformă într-o structură modernă, disciplinată, adaptată nevoilor cetățenilor și capabilă de intervenții rapide și eficiente. Prioritatea mea este ordine, disciplină și respect pentru cetățeni. Cu o Poliție Locală profesionistă, Bucureștiul va deveni un oraș în care oamenii se vor simți protejați în fiecare cartier”, afirmă Ciucu. După reforma Poliției Locale din Sectorul 6, își asumă ridicarea standardelor profesionale și creșterea operativității Poliției Locale a Municipiului București.

„Poliția Locală poate contribui la menținerea orașului curat, circulabil și ordonat, cu respectarea regulilor: intervenții ferme împotriva parcărilor ilegale, ocupării trotuarelor, comerțului stradal neautorizat și abandonului de deșeuri. Se vor organiza patrule de prevenție zilnice, în zone cu densitate mare, în colaborare cu direcțiile de salubritate și mobilitate”, adaugă el.

Reducerea numărului de accidente rutiere: «Vision Zero»

„Obiectivul este scăderea drastică a victimelor grave în trafic, după principiile «Vision Zero». Acesta este un proiect internațional de siguranță rutieră, ce urmărește un sistem fără decese sau vătămări severe în trafic”, declară Ciucu.

Propunerile principale includ:

• Supra-amenajarea trecerilor de pietoni și ridicarea lor pe străzile secundare, în zonele cele mai periculoase;
• Instituirea zonei 30 km/h în jurul școlilor, grădinițelor, parcurilor și cartierelor dens populate;
• Realizarea de treceri pietonale cu insule de refugiu, treceri supraînălțate, iluminat dedicat și semnalizare clară;
• Montarea de camere de supraveghere și radare fixe în punctele negre, integrate în sistemul actual de monitorizare;
• Implementarea unui program de educație rutieră în școli și campanii de conștientizare, în colaborare cu Poliția Rutieră și ONG-uri specializate.

Viziune pentru sistemul de termoficare

„Orașul necesită o termoficare modernizată, predictibilă și durabilă. Priorități sunt reducerea avariilor, creșterea calității serviciilor și reducerea pierderilor, prin investiții bine planificate pe termen lung. Bucureștiul are al doilea cel mai mare sistem centralizat de termoficare din lume, după Moscova. Acest sistem a fost conceput pentru cartierele din perioada comunistă și industria asociată. Elcen produce energie electrică, iar agentul secundar este apa caldă și căldura rezultate din răcire.”

Principalele beneficii ale unui sistem funcțional de termoficare centralizată sunt:

• EFICIENȚĂ ENERGETICĂ RIDICATĂ — cogenerarea crește randamentul și reduce pierderile;
• Modernizarea rețelei, incluzând planuri de reabilitare a încă 100 km de conducte primare și înlocuirea celor vechi cu conducte preizolate automatizate;
• Digitalizarea cu sisteme SCADA pentru monitorizare și control în toate punctele termice;
• Modernizarea centralelor și extinderea cogenerării la CET-ul de la Casa Presei Libere și CET Grivița.

Soluții complementare includ generarea de energie verde, reducerea dependenței de gaze naturale prin panouri solare termice și valorificarea resurselor geotermale din nordul orașului, pe termen lung. Modernizarea sistemului de distribuție, cu atragerea de fonduri europene și intern, precum și optimizarea rețelelor, sunt esențiale pentru reducerea pierderilor, crește eficiența și scăderea costurilor operationale”, explică Ciucu.

Centura Verde a Bucureștiului

Ciucu afirmă că „Bucureștiul are nevoie de o protecție verde reală, menită să reducă poluarea, să contribuie la un climat urban sănătos și să conecteze populația cu spațiile naturale ale orașului”.

„Centura Verde reprezintă un proiect strategic de dezvoltare metropolitană. Scopul este crearea unei rețele continue de parcuri, păduri urbane, coridoare ecologice și zone verzi protejate în jurul și între sectoare, reducând poluarea și efectul de insulă de căldură, precum și sporind suprafața verde per locuitor”, explică el.

Strategia pentru sănătatea publică

Administrarea Spitalelor și Serviciilor Medicale din București, subordonată Primăriei Generale, gestionează o rețea de 19 unități sanitare. Deși bugetele alocate sunt generoase, multe echipamente și clădiri sunt vechi și improprii pentru standarde moderne. „Din cauza neconformităților legale și a stării clădirilor, este nevoie urgent de reconstrucție”, afirmă Ciucu.

„În privința siguranței la incendii, 11 din cele 19 spitale nu aveau autorizație ISU în 2023. În cazul riscului seismic, lipsesc date publice clare despre starea actuală, dar multe clădiri sunt construite cu zeci de ani în urmă, necesitând expertize tehnice. Reconstrucția unor spitale publice este imperativă pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și asigurarea unor servicii moderne și sigure”, completează el.

„Bucureștiul trebuie să devină un oraș sănătos și respirabil, în care calitatea aerului este prioritară”

„Poluarea aerului afectează plămânii, irită bronhiile, agravează astmul, favorizează bronșitele și reduce capacitatea respiratorie chiar și la persoanele sănătoase. Particulele fine pătrund în sânge, afectând sistemul cardiovascular și crescând riscul de infarct, AVC și hipertensiune. Pe termen lung, poluarea are impact și asupra creierului, influențând concentrarea, somnul și starea generală, fiind asociată cu un declin cognitiv. Copiii sunt cei mai vulnerabili, având sistemul respirator în dezvoltare, iar expunerea la poluare favorizează infecții, alergii și astm. Aerul poluat scade speranța de viață, agravând bolile cardiovasculare și pulmonare”, afirmă Ciucu.

De asemenea, el afirmă că „Bucureștiul trebuie să devină un oraș dedicat oamenilor, iar mobilitatea urbană să pună accent pe transportul public, în special metrou, tramvaie, troleibuze, autobuze și alternative de transport”.

„Serviciul de mobilitate trebuie să fie prioritar, la fel ca educația și sănătatea. Se vor crea coridoare speciale de transport public, cu benzi dedicate pentru autobuze, troleibuze și tramvaie, pe principalele axe, cu semaforizare prioritară. Se va extinde sistemul tarifar și informațional integrat: bilet unic și aplicație pentru toate mijloacele de transport, precum și parcări de tip park&ride în exteriorul orașului, pe principalele rute de acces”, a declarat Ciucu.

Planul master pentru mobilitatea bicicletelor

El consideră că „mersul pe jos și bicicleta trebuie să fie alternative sigure și confortabile pentru distanțe scurte și medii”. „Se va implementa, etapizat, Masterplanul Velo, deja aprobat, care prevede o rețea de piste de biciclete ce va lega zonele rezidențiale de zonele de muncă, școli și centre comerciale. Aceasta va include piste segregate, semnalizare clară și parcări securizate pentru biciclete, în zonele de micro-mobilitate, pentru a stimula deplasarea alternativă către stațiile de metrou și tramvai”, detaliază programul.

Rezultatele referendumului cetățenilor din 2024 vor fi implementate

Ciucu subliniază că „Guvernanța Bucureștiului este fragmentată, iar adesea cetățenii și funcționarii nu înțeleg clar cine răspunde de ce, ce face Primăria și ce fac sectoarele”.

„Cauzele sunt istorice. În timpul mandatului Premierului Năstase, o parte din bugetul Capitalei (20%) a fost transferată către sectoare, pentru a slăbi influența primarilor. Înainte de mandatul lui Traian Băsescu, aproximativ 70% din buget era direcționat către Primăria Generală pentru utilități, iar 30% către sectoare. În prezent, aproape jumătate din buget este gestionat de Primăria Generală, iar cele 6 sectoare își împart restul, în funcție de populație. aceste schimbări, combinate cu instabilitatea politică, au redus capacitatea administrativă a Bucureștiului”, explică el. A mai adăugat că „Primăriile de sector au devenit mai dinamice, atrag fonduri și implementează proiecte majore, adesea gestionând direct parcurile, bulevardele și parcările, uneori în detrimentul administrării centrale. Aceste diferențe creează discrepanțe în calitatea serviciilor publice”, concluzionează Ciucu.