„Administrația Națională „Apele Române” informează publicul că imaginile video publicate în spațiul online prezintă un comportament normal al lucrării hidrotehnice, specific sezonului de iarnă. Specialiștii au evaluat cu atenție modul în care curge apa, aspectul suprafețelor de beton și eventualele modificări vizibile, concluzionând clar: nu există defecțiuni, iar structura funcționează stabil și sigur”, se arată în comunicatul ANAR.

Potrivit instituției „Apele Române”, „în filmare se observă o scurgere uniformă, liniștită, asemeni modului în care apa curge în tub sau pe un jgheab bine întreținut”.

„Nu se remarcă pulsații, spumă excesivă, variații rapide sau apă tulbure – indicatori ai unei posibile probleme. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, aspecte care ar indica o deteriorare structurală”, precizează autoritatea.

ANAR subliniază că este esențial ca populația să înțeleagă că unele urme verticale de umezeală apar frecvent după ploi. Acestea sunt cauzate de scurgerile naturale ale apei de pe coronamentul construcției, asemeni apei pluviale ce alunecă pe fațada unei clădiri, lăsând urme temporare. Aceste semne nu semnalează infiltrări în structură și dispar odată cu uscarea zonei, explică „Apele Române”.

Pe suprafețele de beton pot apărea zone umede, denumite tehnic „umectări”, continuă ANAR.

„Pentru a clarifica, acestea pot fi comparate cu umezeala de pe geamurile caselor iarna sau de pe gresia din baie după duș: suprafața se ude temporar deoarece aerul rece contactează o sursă de apă mai caldă sau pentru că picături fine ajung pe suprafață. Nu indică o infiltrație în structură, ci doar un fenomen de suprafață”, adaugă ANAR.

Conform Apele Române, același fenomen apare și la construcția hidrotehnică: apa din interiorul structurilor este mai caldă decât aerul, iar scurgerea produce un „praf” fin, similar cu efectul unei dușuri; betonul rece atrage aceste picături, formând pete umede temporare, fără presiune sau debit excesiv.

„Aceste umectări sunt mai evidente la rosturi, unde elementele de beton se unesc. Rosturile sunt special concepute pentru a permite mișcările naturale cauzate de variațiile de temperatură, asemeni rosturilor de dilatație ale unei case sau marginilor parbrizului unde se formează condens. Acolo apa se poate depune mai ușor, dar nu curge, nu inf’es’trează și nu exercită presiune asupra structurii. Pentru a diferenția o umectare normală de o infiltrație periculoasă, trebuie să ne gândim la condensul de pe un geam rece – doar o peliculă de apă, fără scurgere. O infiltrație reală seamănă cu un robinet care curge sau cu apă care se prelinge din tavan: curgere continuă, vizibilă, zgomotoasă, de obicei cu apă tulbure sau plină de particule. În filmare nu se observă astfel de semne”, mai menționează ANAR.

Astfel, toate valorile măsurate în această perioadă (penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, debite infiltrate și drenate, deformetre și observații vizuale) indică un comportament normal, adecvat solicitărilor exterioare.

ANAR precizează că sistemele de monitorizare ale construcției – care verifică permanent integritatea barajului – indică valori normale pentru sezonul rece, fără creșteri ale infiltrațiilor, tasări sau modificări structurale.

Concluzia autorității este că, pe baza datelor vizuale și tehnice, nu există situații de avarie, iar funcționarea instalației este sigură și corespunzătoare pentru această perioadă a anului.

Zeci de mii de locuitori din mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă începând de vineri, 28 noiembrie, din cauza lucrărilor de la acumularea Paltinu. Autoritățile au anunțat reluarea furnizării apei în zonele afectate începând de luni, 8 decembrie.