În aceste circumstanțe, obiectivul inițial de 7% din PIB stabilit în acord cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de realizat, chiar dacă impactul major al măsurilor fiscale se va manifesta în trimestrul al patrulea, afirmă experții Romanian Economic Monitor (RoEM) – UB B FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, citați de www.studiifinanciare.ro.

„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări esențiale. După o vară caracterizată de o impulsionare temporară a consumului, alimentată de anticiparea creșterii fiscale, urmată de o toamnă rece în sectoarele industrie și construcții, economia manifestă semne de oboseală. Stabilitatea bugetară poate fi realizată doar printr-o disciplină strictă în gestionarea cheltuielilor și prin administrarea eficientă a veniturilor bugetare. România a trecut printr-o reformă fiscală necesară, iar perioada de recuperare abia începe. Decizia finală în privința pachetului de ajustare va fi clarificată în 2026, când vom observa dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod sustenabil consolidarea fiscală”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător în echipa RoEM-UBB FSEGA.

Analiza deficitului utilizând metoda cash prezintă însă limitări semnificative, avertizează analiștii RoEM, deoarece reflectă doar fluxurile efective de încasări și plăți ale statului, fiind influențată de sezonalitate și putând fi temporar modificată prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru compararea internațională și pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, se utilizează deficitul calculat conform metodologiei ESA. Conform acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană –, iar obiectivul pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar realizabilă, susțin economiștii RoEM.

În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 prefigurează un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), indicând faptul că ajustarea se face mai mult prin control decât prin reforme structurale, subliniază specialiștii RoEM.

„Un prim pas dificil a fost deja făcut: începutul corecției fiscale, iar această realizare trebuie consolidată într-un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, progresele obținute pot fi rapid pierdute. În anul următor, însă, devine inevitabilă implementarea unor reforme autentice, iar guvernul trebuie să reducă în mod efectiv cheltuielile. Cu toate acestea, ajustarea nu trebuie să fie excesivă: o restricție prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să diminueze și mai mult activitatea Sectorului privat și, implicit, PIB-ul, într-un moment în care economia se află deja sub presiune”, afirmă Béla-Gergely Rácz.

O primăvară și o iunie surprinzător de robuste

În prima jumătate a anului, economia României a evoluat solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. În luna iulie, însă, aproape toate domeniile – industrie, construcții, servicii – au înregistrat rezultate peste așteptări.

„Această creștere s-a datorat în mare măsură efectului de «front-loading»: companiile și populația au anticipat achizițiile și tranzacțiile înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au crescut cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, însă au generat un vârf temporar de activitate, ca reacție la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit estimările, iar o parte semnificativă a efectului s-a disipate rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, specialist RoEM.

Ei bine, întreaga analiză, precum și predicțiile pentru anul 2026, pot fi consultate AICI