Strategia de Securitate Națională, publicată în nopțile de joi spre vineri, a prezentat viziunea lui Trump ca fiind una de „realism flexibil” și a subliniat că Statele Unite ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care stabilea emisfera vestică ca zonă de influență a Washingtonului. De asemenea, Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite a avertizat asupra „declinului civilizațional” al Europei și necesitatea unei schimbări de direcție.

Acest document reprezintă cea mai recentă și clară expresie a dorinței lui Trump de a destabiliza ordinea globală de după cel de-al Doilea Război Mondial, condusă de Statele Unite și bazată pe o rețea de alianțe și grupări multilaterale, și de a o redefini prin prisma principiilor sale „America First” (America pe primul loc), observează Reuters.

„Politica externă a președintelui Trump este pragmatică, dar nu o adoptare a pragmatismului; oglindește realitatea, dar nu un realism absolut; este bazată pe principii, dar nu idealistă; are o forță semnificativă, fără a fi belicoasă, și reținută, fără a fi conciliantă,” menționează documentul de 29 de pagini.

„Este alimentată preponderent de ceea ce funcționează în avantajul American,” adaugă textul.

Documentul, publicat de fiecare guvernare nouă și ghid pentru multiple agenții federale, indică intenția lui Trump de a „restabili supremația americană” în emisfera vestică, considerând această regiune una dintre prioritățile principale ale politicii externe a administrației sale.

„Această ‘reinterpretare a Doctrinei Monroe’ de către Trump reprezintă o reafirmare puternică și rezonabilă a puterii și a intereselor americane, în concordanță cu obiectivele de securitate națională,” precizează documentul, sugerând că angajamentele militare extinse ale SUA în regiune nu sunt temporare.

De la începutul mandatului în ianuarie, criticii au afirmat că retorica lui Trump evocă un imperialism modern în emisfera vestică. De asemenea, Trump a făcut referire vagă la recucerirea Canalului Panama și la anexarea Groenlandei și Canadei, relatează Reuters.

Recent, prezența militară americană în creștere în Caraibe și amenințările cu atacuri asupra Venezuela și altor țări afectate de carteluri de droguri au crescut îngrijorările în regiunea cu un istoric complex de intervenții militare. SUA au trimis peste 10.000 de militari, inclusiv un portavion, unități navale și avioane de luptă.

„Noua Strategie Națională de Securitate subliniază clar că nu vom reveni la vechile moduri,” a declarat Jason Marczak, expert senior în America Latină la think-tank-ul Atlantic Council din Washington.

Documentul face referire și la creșterea influenței economice a Chinei în America Latină, considerată un subiect de interes pentru administrațiile americane și o prioritate pentru contracarare.

În Orientul Îndepărtat, se arată în document, Trump urmărește să descurajeze conflictele cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud, prin întărirea capacităților militare ale SUA și ale aliaților săi.

„Menținerea dominantă a armamentului pentru a evita un conflict legat de Taiwan este o prioritate,” menționează raportul.

Chestiunea a fost o sursă constantă de tensiuni între SUA și China de-a lungul anilor.

Trump are o istorie de abordări neconvenționale în politica externă, ceea ce complică previziunile privind modul în care această viziune asupra securității naționale va fi concretizată în acțiuni practice.

În document, administrația exprimă o perspectivă pesimistă asupra aliaților tradiționali europeni, avertizând că Europa se confruntă cu „declinul civilizațional” și trebuie să își ajusteze direcția dacă dorește să mențină relații de încredere cu Statele Unite.

Este cel mai recent document dintr-un set de declarații ale oficialilor americani care au contestat presupunerile privind strânsa relație dintre Europa și principala sa putere, SUA.

„Pe termen lung, este foarte posibil ca, în câteva decenii, anumite state membre NATO să devină majoritar non-europene,” se arată în raport.

Unii comentatori europeni observă că documentul reflectă și punctele de vedere ale partidelor politice extreme din Europa, care reprezintă opoziția principală pentru guvernele din Germania, Franța și alte state aliate tradiționale ale SUA.

Se subliniază că administrația Trump a urmărit să restabilească „identitatea occidentală” în Europa, într-un context în care retorica rasistă împotriva imigranților de culoare în Statele Unite a devenit mai frecventă.

Politicieni și oficiali europeni sunt nemulțumiți de tonul Washingtonului, dar, totodată, continuă să se bazeze pe sprijinul militar american în contextul amenințărilor percepute din Rusia.

Documentul indică interesul strategic al SUA de a accelera soluționarea conflictului din Ucraina și de a reface „stabilitatea strategică” cu Rusia.

Trump a avut adesea declarații admirative la adresa președintelui rus Vladimir Putin, ceea ce a generat critici privind o poziție prea indulgentă față de Rusia.

Reuters a menționat că, până în 2027, Washingtonul își propune ca majoritatea capacităților de apărare ale NATO – de la serviciile de intelligence la armament – să fie preluate de Europa, un termen limită considerat nerealist de unele oficiale europene.

Analistul Brad Bowman, de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, a comentat: „Câștigătorii principalei competiții de timp, resurse și atenție sunt: emisfera vestică și, eventual, Pacificul. Pierzătorii: Europa. În așteptare: Orientul Mijlociu. Africa?”