Meciurile dintre Steaua și Dinamo au fost martorii unor episoade violente în istoria confruntărilor directe, nu doar pe terenul de joc. Ce a determinat interzicerea prezenței Elenei Ceaușescu pe stadioanele din țară.

Ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu în conducerea echipei Steaua

Clubul militar Steaua, fondat în 1947, a fost sub atenta supraveghere a lui Nicolae Ceaușescu încă din perioada anilor ’50, înainte de a ajunge la conducerea statului. Cum a devenit viitorul lider să gestioneze echipa bucureșteană.

„În cariera sa politică, Nicolae Ceaușescu s-a implicat din timp, încă din 1950, în structurile Ministerului Apărării. În calitate de viceministru al apărării, el avea în administrare clubul sportiv central al armatei, CSCA, botezat astfel la acea vreme. Echipa de fotbal cu care clubul era celebru a fost înființată în 1947, iar din 1950, el a condus și direcția superioară politică a armatei.

Și și-a asumat responsabilitatea organizării întregii structuri. În primul an, în 1951, CCA a câștigat primul titlu național și primul trofeu important în România, ca rezultat al eforturilor de organizare, recrutare și dezvoltare a echipei. A devenit un susținător fervent al clubului. Odată ce a intrat în armată, a devenit o figură centrală în conducerea și organizarea formației. În cadrul relațiilor cu politicienii și liderii vremii, precum Gheorghiu-Dej, Gheorghiu, Chivu Stoica, el putea să declare: “Am preluat și am realizat performanțe cu această echipă.”

Totodată, și Dinamo a fost fondată în 1948, având în conducere pe Alexandru Drăghici, ministrul de interne, explicând astfel competiția directă între cele două cluburi.

Confruntări tensionate între Elena Ceaușescu și Marta Drăghici la meciurile Steaua – Dinamo și consecințele acestor conflicte

Intensitatea rivalității dintre Steaua și Dinamo a fost încă de la primele dueluri directe. Un episod remarcabil implică chiar pe Elena Ceaușescu și Marta Drăghici, soția ministrului de interne, în timpul unor meciuri.

„La derby-urile dintre Dinamo și CCA (Steaua), participau reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai Ministerului de Interne. Elena și Nicolae Ceaușescu urmăreau de multe ori aceste partide din tribună, fiind așezate lângă Marta Drăghici, implicată în susținerea echipei Dinamo. De la simple discursuri și reproșuri, situația a degenerat în dispute în public, ce au fost observate de spectatori și chiar de liderii politici ai vremii.

Chiar Gheorghiu-Dej, în contextul tensionat, s-a adresat celor implicate: “Dacă vreți să aveți viață liniștită cu mine, nu mai aduceți aceste doamne la meciuri.” Astfel, Elena Ceaușescu și Marta Drăghici au fost interzise să ia parte la evenimente sportive pe stadioane pe durata întregii perioade a regimului, după decizia lui Gheorghiu-Dej.

Modul în care Nicolae Ceaușescu influența transferurile jucătorilor români

Procesele de transfer în fotbalul românesc în epoca comunistă erau total diferite față de cele de astăzi, fiind influențate decisiv de stat. Cum a condus Nicolae Ceaușescu deciziile privind plecările și rămânerea fotbaliștilor români.

„Începând cu 1955, Nicolae Ceaușescu, ca sfătuitor principal al lui Gheorghiu-Dej în domeniul sportului, a avut un rol important în aceste decizii. În timpul unei vizite la Cluj, alături de Dej, s-au întâlnit cu reprezentanții Universității și studenții pentru a discuta nevoile sportive. La un moment dat, un tânăr fotbalist crescut în Rapid, Octavian Popescu, era dorit de echipa din Cluj, însă Rapidul nu-i permitea să plece.

Ceaușescu, fiind de partea autorităților, a intervenit: “Popescu trebuie să meargă la Cluj!” și astfel, acesta a fost transferat. Același scenariu s-a repetat și pentru Gicu Constantin, dar pentru jucători precum el, conducătorii au fost mai precauti, evitând plecările necontrolate.