„Guvernul îşi asumă responsabilitatea pentru proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților, în contextul în care, după cum se cunoaște, Curtea Constituțională, cu un scor de 5 la 4, la prima evaluare, a considerat că perioada de așteptare de 10 zile pentru avizarea de la CSM nu a fost suficientă. În prezent, avem și avizul CSM, deși negativ”, a declarat Bolojan în cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, în care Executivul își asumă răspunderea pentru proiectul privind pensiile magistraților.

El a evidențiat principalele aspecte ale proiectului.

„În primul rând, se majorează vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este în prezent, la 65 de ani. Se introduce o creștere a vechimii în muncă, de la minim 25 de ani la cel puțin 35 de ani. Aceasta înseamnă că pensionarea sub 58 de ani nu va mai fi posibilă, deoarece în prezent se pensionează la 48 de ani. De asemenea, se limitează pensia la 70% din salariul net final. În prezent, pensia corespunde salariului ultimei luni. În plus, față de proiectul anterior, se extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, astfel încât fiecare generație de magistrați va fi obligată să muncească un an suplimentar în fiecare an, pentru a crește gradual vârsta de pensionare de la 50 la 65 de ani în următorii 15 ani”, a explicat Bolojan.

Premierul a menționat că proiectul răspunde unor aspecte esențiale și vine pentru corectarea unor inechități sociale.

„În aceste sisteme, pensionările la 48-50 de ani și pensia egală sau mai mare decât salariul final nu sunt comune într-o societate civilizată. Angajații care lucrează în schimburi în România, cei care călătoresc cu autobuzele la serviciu sau cei din domeniul producției, precum și funcționarii publici care își îndeplinesc atribuțiile corect, nu se simt respectați într-un sistem în care aceste privilegii persistă. Propunerea răspunde astfel unei probleme de echitate socială și corectează nedreptățile acumulate de-a lungul anilor”, a afirmat Bolojan.

Potrivit oficialului, al doilea impact al acestui proiect este că stabilizează economia „pe baze sănătoase”, având în vedere faptul că România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul de cetățeni activați economic.

„Între 55 și 64 de ani, doar 53% din populația României activează economic în mod contractual, restul fiind, din păcate, plecați în străinătate sau neimplicați în economie prin pensionări anticipate sau alte beneficii. Pentru a avea bugete solide și o economie competitivă, trebuie să sporim numărul persoanelor active în câmpul muncii și să susținem o economie mai puternică, în creștere”, a subliniat Bolojan.

El a adăugat că proiectul răspunde și unui angajament național asumat prin PNRR.

„Și, nu în ultimul rând, această inițiativă ajută România să acceseze fonduri europene, fiind o condiție prevăzută în PNRR pentru corectarea acestor inechități. Demararea procedurii de angajare a răspunderii în data de 28 face ca toate condițiile să fie respectate pentru ca România să beneficieze de fondurile europene alocate”, a concluzionat Bolojan.