Aceasta reprezintă una dintre cele trei variante ale estimării populației rezidente din studiul menționat, respectiv varianta stabilă – „varianta de referință”, care menține constante nivelurile fertilității, speranței de viață și migrației nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare județ, indică INS, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES. Această opțiune facilitează compararea rezultatelor și analiza evoluțiilor în lipsa modificărilor demografice semnificative.

Totodată, varianta mediană – evoluția considerată cea mai probabilă, bazată pe tendințe recente ale celor mai importante componente demografice, este, de obicei, considerată cea mai credibilă perspectivă pentru populație în contextul socio-economic actual. În privința scenariului optimist – scenariul favorabil – acesta are ca punct de plecare ipoteze avansate privind fertilitatea și speranța de viață, evidențiind nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile.

Coordonatorul acestui raport, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, afirmă că toate scenariile indică o reducere a populației, însă magnitudinea declinului diferă semnificativ între cele trei variante.

Astfel, varianta stabilă indică faptul că populația României va scădea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o diminuare de 4,669 milioane de locuitori, reprezentând aproape un sfert din populație. Varianta medie (cea mai plauzibilă) sugerează că, în condițiile unei creșteri ușoare a fertilității și îmbunătățirii speranței de viață, declinul va fi de 3,403 milioane de persoane, echivalent cu o scădere de 17,9% față de anul 2025.
În ceea ce privește scenariul optimist, acesta prevede o reducere de doar 1,923 milioane de locuitori, adică aproximativ 10,1% din populația actuală.

„Indiferent de scenariul analizat, populația României va continua să înregistreze o scădere până în anul 2080, iar amploarea pierderii va varia între o zecime și un sfert din populația actuală”, susține vicepreședintele INS.

Pentru formularea acestor scenarii au fost utilizate cele mai recente date demografice disponibile: populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, vârste și sexe; ratele totale de fertilitate și structura nașterilor în 2024; speranța de viață la naștere în 2024, pe sexe și teritorii; soldul migrației interne în 2024, pe grupe de vârstă și sexe; soldul migrației internaționale în 2024, diferența dintre imigranți și emigranți, pe vârste, sexe și județe.

„Acest volum oferă o perspectivă scenică asupra demografiei naționale pe termen lung, bazată pe o metodologie rigurosă și pe o analiză amănunțită a datelor colectate și procesate de INS. Prin această abordare orientată către viitor, putem anticipa și gestiona mai eficient schimbările sociale ce influențează demografia, precum procesul de îmbătrânire a populației, emigrația și tendința de creștere naturală”, a declarat vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.

Studiul a fost elaborat în colaborare cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche și oferă proiecții demografice esențiale pentru fundamentarea politicilor publice și a strategiilor economice și sociale. Aceste analize facilitează anticiparea modificărilor în structura populației și adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societății.