„Sunt de acord cu faptul că intervențiile în piață nu mai sunt necesare. Am reacționat atunci când inflația atingea aproape 13% la sfârșitul anului 2022. Este firesc ca statul să intervină pentru protejarea consumatorilor și a fermierilor, deoarece plafonarea adaosului comercial asigură un preț mai competitiv la poarta fermei. Evident, dacă dorești o marjă de profit mai mare ca retailer, menținând un adaos fix de 20%, vei solicita prețuri mai mari de la fermier. Aceasta nu a fost foarte clar înțeleasă. Pentru a evita acuzațiile constante de intervenție în piață, am propus un mecanism asemănător celui folosit pentru cursul euro, când Banca Națională intervin atunci când cursul european crește excesiv. Astfel, în cazul inflației peste 5%, acest mecanism să fie activ pentru toate produsele agroalimentare. La valori sub 5%, piața să fie complet liberă, fără intervenții. În esență, nu mai intervenim în piață. Avem responsabilitatea asupra inflației și puterii de cumpărare a populației, de aceea acest mecanism este foarte simplu. La fel cum se acționează asupra cursului leu-euro, trebuie să se intervină și asupra inflației din România”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Potrivit oficialului, deși inițial mulți analisti economici au considerat că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază distorsionează piața, ulterior au recunoscut că măsura implementată de Ministerul Agriculturii s-a dovedit a fi „extrem de eficientă”, deoarece inflația a redus la 5,5%, față de 12,8% în decembrie 2022.

Ministrul a precizat că intenționează ca inițiativa sa legislativă să fie adoptată formal, nu printr-o decizie guvernamentală.

„Am inițiat discuții cu colegii din Parlament, în special cu reprezentanții grupului Partidului Social Democrat. Voi aborda și celelalte formațiuni politice din România, iar ulterior voi discuta și cu prim-ministrul. Doresc ca această lege să fie aprobată în Legislativ, nu în Executiv, pentru a evita percepția că oficiali precum Florin Barbu sau premierul intervin direct în piață. Legea trebuie să stabilească limitări pentru creșterea prețurilor produselor agroalimentare, iar această acțiune trebuie să fie implementată înainte de expirarea plafonării, la 31 martie 2026”, a explicat Barbu.

Referitor la fluctuațiile prețurilor alimentelor în perioada sărbătorilor de iarnă, acuzate de creșteri excesive, oficialul MADR a precizat că speculațiile trebuie supravegheate cu atenție.

„Oricine comercializează în perioadele festive poate specula, ceea ce conduce la creșteri de prețuri. În această situație, atribuțiile Consiliului Concurenței includ monitorizarea și sancționarea distorsionărilor de piață”, a afirmat șeful autorității agricole.

În acest context, ministrul a menționat că a solicitat verificări riguroase din partea autorității de concurență.

„Practici comerciale neloiale, precum înțelegeri între magazinele de retail sau între producători, trebuie eliminate. Trebuie avută o mare prudență în această perioadă, întrucât creșterea prețurilor la energie și combustibili se răsfrânge asupra costurilor alimentare și contribuie la inflație. Pe lângă acest aspect, trebuie verificată strict și transferul eventualelor marje de profit nejustificate către alte categorii de produse. În acest sens, Consiliul Concurenței are autoritatea de a interveni”, a afirmat Florin Barbu.

Plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază a fost instituită în iulie 2023, prin OUG 67/2023, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior, acest termen a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanțe de urgență, ultima fiind valabilă până la 31 martie 2026.

Această măsură implică toți actorii din lanțul agroalimentar – procesatori, distribuitori și comercianți – însă în mod special protejează consumatorii vulnerabili, conform principiilor Pilonului european privind drepturile sociale.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat recent că măsura de plafonare a prețurilor la alimente nu mai trebuie prelungită, deoarece și-a pierdut eficiența, iar piața s-a adaptat, înregistrând majorări și la alte categorii de produse.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 10,96%, serviciilor cu 10,52%, iar celor alimentare cu 7,57%.