Cristian Diaconescu a abordat la Digi 24 posibilele consecinţe ale unei recunoaşteri de facto privind anexarea Crimeei, evidenţiind că ar putea apărea probleme inclusiv în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Neagră.

„În cazul în care s-ar produce, să spunem, o recunoaştere de facto – nefiind clar definit ce înseamnă recunoaşterea de fapt şi nu de jure – a anexării Crimeei la Federaţia Rusă, ar putea fi pusă sub semnul întrebării întreaga procedură de delimitare a spaţiilor maritime din Marea Neagră. Extragerea de gaze din Marea Neagră ar putea deveni o problemă”, a declarat fostul ministru, la Digi 24.

El a evidenţiat că nu se cunoaşte care ar fi poziţia Rusiei faţă de operaţiunile economice ale României în zona Mării Negre.

„Observăm evenimentele din aceste zile din punct de vedere convenţional, drone, etc. Să ne amintim că, sperăm, în 2027, platformele Neptun Deep şi cele continentale urmează să înceapă exploatarea. Dacă hidrocarburile vor putea fi utilizate de noi, alături de norvegieni, cred că putem acoperi cea mai mare parte a cerinţelor europene. (…) În condiţiile în care, teoretic, fără alte nuanţări, discutăm despre o stare de pace în Marea Neagră, astfel încât flota rusă va reintra în Sevastopol, nimeni nu-i va putea ataca, în baza unui acord reciproc, iar ei vor putea acţiona după propriile dorinţe”, atrage atenţia fostul ministru.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom şi Romgaz, fiecare cu o cotă de participare de 50%. Investiţiile în faza de dezvoltare se ridică, în total, la circa 4 miliarde de euro. Producţia estimată este de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu primele livrări programate pentru 2027.

Infrastructura necesară pentru exploatarea zăcămintelor Domino şi Pelican Sud cuprinde 10 sonde, 3 sisteme submarine de producţie şi reţeaua de conducte colectoare, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi staţia de măsurare a gazelor. Platforma generează independent energie, funcţionând conform celor mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului.

În prezent, dezvoltarea se află în etapa de foraj a celor zece sonde, operaţiune realizată de platforma Transocean Barents, situată la 160 km de coastă.