Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut vineri, la Palatul Victoria, o ședință de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în cadrul căreia au fost dezbătute mai multe subiecte de actualitate, prioritare atât pentru Guvern, cât și pentru mediul de afaceri, anunță Agerpres. Printre temele discutate s-au numărat salariul minim, pe care antreprenorii nu doresc să-l majoreze, precum și controversatul impozit pe cifra de afaceri.

Economica relata, ieri, că ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, intenționează eliminarea acestui impozit și susține că există o susținere mai puternică în coaliție pentru această măsură.

Detalii despre declarațiile ministrului Nazare găsiți AICI

Eliminarea IMCA a fost subiectul unui apel comun al companiilor din România, care au avertizat că această taxă poate afecta grav economia națională.

Într-un context macroeconomic și bugetar complicat, precum și într-un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele obstacole în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltarea economică. Într-o perioadă în care sectorul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA crește presiunea asupra companiilor care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă, susțin asociațiile de antreprenori.

Din punct de vedere fiscal, impozitarea bazată pe cifra de afaceri, indiferent de profitul realizat, contravine principiilor economice fundamentale, fiind absentă în toate țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Această măsură ignoră particularitățile sectoriale și ciclurile economice, reducând interesul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată ridicată, de crearea de locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în declin, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt preferate pentru investiții în detrimentul României. Comparativ cu nivelul fiscalității din aceste state, deși în anumite situații România are o impozitare mai scăzută (cu o cotă de impozit pe profit de 16%), adăugând IMCA, companiile percep o rată efectivă de impozitare a profitului mult mai mare, care poate ajunge chiar și la 90% în unele cazuri. În plus, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în perioade de pierdere. În contextul în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, păstrarea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice.

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești în raport cu alte țări din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de producție și distribuție, acest tip de impozit produce distorsiuni de piață și stimulează inflația. Pe termen mediu, într-un context de încetinire economică, menținerea IMCA riscă să elimine numeroase firme de pe piață, reducând baza de impozitare și diminuând veniturile bugetare, impactând negativ investițiile, productivitatea și dezvoltarea sectorului privat din România. Pentru mediul de afaceri, există temerea că eventualele scăderi de venituri viitoare vor fi compensate prin creșterea poverii fiscale asupra sectorului privat și a consumatorilor.

AICI toate argumentele antreprenorilor